PRM-istii

Un forum pentru toti romanii !


    Statutul PRM !

    Distribuiţi
    avatar
    Admin
    Admin

    Mesaje : 40
    Data de înscriere : 13/02/2012
    Localizare : ROMANIA MARE

    Statutul PRM !

    Mesaj  Admin la data de Sam Feb 18, 2012 4:25 am

    Cu modificările aprobate la cel de-al V-lea Congres al PRM

    DEFINIREA ŞI SCOPUL

    Art.1. Partidul România Mare promovează interesele social-economice ale celor mai largi categorii de cetăţeni şi militează pentru realizarea idealurilor naţionale, renaşterea României printr-o politică a prosperităţii, dreptăţii şi concordiei.

    Art. 2. Partidul România Mare este un partid de centru- stînga, de orientare naţională, el se pronunţă pentru pluralism în viaţa politică şi îşi propune reaşezarea relaţiilor din societate pe principiile statului de drept, ale democraţiei constituţionale şi ale justiţiei sociale.

    Art.3.(1) Partidul România Mare îşi desfăşoară activitatea conform Constituţiei României, legilor ţării şi Statutului propriu, urmărind îndeplinirea idealurilor de unitate naţională, integritate teritorială, suveranitate şi independenţă.
    (2) Aşa cum reiese şi din titulatura sa, Partidul România Mare militează pentru înfăptuirea pe cale paşnică a României Mari, în hotarele ei istorice.

    Art.4. Partidul România Mare are drept scop, dezvoltarea şi modernizarea societăţii româneşti, ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor, promovarea idealurilor, valorilor şi intereselor naţionale.

    Art.5.(1) În conformitate cu prevederile Constituţiei României şi în concordanţă cu principiile sale ideologice, Partidul România Mare se pronunţă pentru deplina libertate de exprimare a opiniilor şi credinţelor cetăţenilor, împotriva defăimării Ţării şi a Naţiunii, împotriva instigării la război de agresiune, ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, împotriva incitării la discriminare, împotriva violenţei şi a manifestărilor obscene, contrare bunelor moravuri.
    (2) În condiţiile creşterii extrem de periculoase, în lumea contemporană, a terorismului internaţional, la originea căruia se află vechi conflicte istorice, religioase şi rasiale, Partidul România Mare a fost şi va rămîne o formaţiune politică democratică, un model de înţelegere interetnică. În acest spirit, nu va fi admisă, în cadrul partidului, nici un fel de atitudine şi poziţie antisemită şi xenofobă, acţionîndu-se cu promptitudine şi fermitate împotriva oricăror manifestări de negare a Holocaustului.

    II. OBIECTIVELE, DENUMIREA ŞI ÎNSEMNELE PARTIDULUI

    Art.6. Partidul România Mare apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică a cetăţenilor români aparţinînd minorităţilor naţionale, în conformitate cu reglementările internaţionale.

    Art.7. Partidul România Mare promovează egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii, solidaritatea umană şi valorile familiei. El recunoaşte rolul important al tinerilor şi femeilor în viaţa socială, economică şi politică a ţării şi adoptă măsuri pentru formarea şi afirmarea acestora în partid şi în societate.

    Art.8. Partidul România Mare acţionează pentru dezvoltarea economiei naţionale, ca o condiţie necesară asigurării unui trai decent tuturor cetăţenilor Ţării.

    Art.9. Partidul România Mare combate, pe toate căile legale, acţiunile persoanelor, organizaţiilor şi partidelor care atentează la independenţa, unitatea şi suveranitatea României.

    Art.10. Considerînd terorismul drept un flagel al lumii contemporane, Partidul România Mare apreciază necesitatea combaterii cu fermitate a acestuia, pe toate căile legale.

    Art.11. Partidul România Mare se pronunţă pentru REPUBLICĂ - aceasta fiind cea mai potrivită formă de guvernământ a României.

    Art.12. Partidul România Mare militează pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările lumii, relaţii bazate pe principiile şi normele dreptului internaţional.

    Art. 13. Denumirea integrală a partidului este Partidul România Mare, iar denumirea prescurtată este P.R.M.

    Art.14.(1) Însemnul Partidului România Mare este Vulturul Cruciat, derivat din heraldica Basarabilor şi Brâncovenilor.
    (2) Însemnul partidului este folosit ca sigiliu unic, ştampilă şi antet al documentelor oficiale, simbol al publicaţiilor partidului şi al materialelor propagandistice. (3) Vulturul Cruciat este şi semnul electoral al partidului.

    Art.15. Drapelul Partidului România Mare este de culoare albă şi are imprimat, în centrul său, vulturul cruciat, încadrat de conturul hărţii României Mari, aplicat pe un fond de culoare galbenă.

    Art.16. Imnul Partidului România Mare se aprobă de către Consiliul Naţional al partidului.

    Art.17. Sediul central al Partidului România Mare este în Municipiul Bucureşti, sector 1, str. Georges Clemenceau nr. 8-10.

    Art.18. Partidul România Mare poate edita, la nivel central şi local, reviste şi publicaţii proprii şi poate înfiinţa posturi de radio şi televiziune.

    III. CALITATEA DE MEMBRU AL PARTIDULUI

    Art.19. Poate deveni membru al Partidul România Mare oricare cetăţean român cu drept de vot, fără deosebire de naţionalitate, religie sau sex, care acceptă Statutul, Doctrina şi Programul partidului şi plăteşte cotizaţia de membru.

    Art.20. Nu pot deveni membri ai Partidului România Mare cetăţenii care au desfăşurat sau desfăşoară activităţi dovedite ostile României, care au comis infracţiuni şi au fost privaţi de drepturi civile prin hotărîri judecătoreşti definitive şi cei care promovează violenţa sau orice formă de extremism, persoanele cărora legea le interzice, în mod expres, asocierea politică, precum şi persoanele cu afecţiuni psihice.

    Art.21. Persoanele care au suferit condamnări politice pot face parte din Partidul România Mare.

    Art.22. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai Partidului România Mare, în condiţiile stabilite prin Statutul partidului şi cu respectarea legislaţiei statului în care trăiesc.

    Art.23.(1) Calitatea de membru al Partidului România Mare se dobîndeşte pe baza unei adeziuni formulate de către solicitant, în scris, care se depune la organizaţia de bază în raza căruia îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul în care îşi desfăşoară activitatea, la alegerea sa.
    (2) Adeziunea se supune aprobării Consiliului de conducere al organizaţiei, la prima sa întrunire.
    (3) Hotărârea Consiliului organizaţiei locale de respingere a cererii de aderare poate fi contestată de către cel în cauză, în termen de 30 zile de la comunicare, la forul de conducere ierarhic superior. Acesta se pronunţă, prin hotărîre definitivă, în termen de 15 zile de la data primirii contestaţiei.
    (4) Dovada calităţii de membru al Partidului România Mare se face pe baza carnetului de membru, eliberat potrivit normelor aprobate de către Comitetul Director, la propunerea Biroului Permanent.
    (5) Membrii PRM care şi-au pierdut carnetele de partid pot solicita Consiliilor organizaţiilor de bază din care fac parte, eliberarea unor carnete noi. Acestea vor înainta Birourilor executive judeţene documentele necesare emiterii carnetelor noi.
    (6) Membrii partidelor sau formaţiunilor politice care fuzionează cu Partidul România Mare şi cei care doresc să devină membri ai PRM, vor depune, la consiliile filialelor locale, adeziuni individuale, în conformitate cu prevederile prezentului articol şi îşi vor păstra vechimea din partidul sau formaţiunea politică din care provin, care nu poate fi mai mare decît vechimea PRM.

    Art.24.(1) Calitatea de membru al Partidului România Mare se pierde prin demisie, scoatere din evidenţă şi excludere din partid.
    (2) Demisia unui membru al PRM se constată pe baza cererii de demisie, la data depunerii acesteia, ca expresie a voinţei liber exprimate. Înscrierea într-un alt partid politic se consideră demisie de drept din PRM, fiind urmată de scoaterea din evidenţă.
    (3) Scoaterea din evidenţa organizaţiei de bază a unui membru al PRM se face ca urmare a decesului acestuia sau dacă se constată că nu mai îndeplineşte condiţiile necesare obţinerii calităţii de membru al partidului.
    (4) Excluderea din partid este cea mai gravă sancţiune; ea se aplică potrivit prevederilor Statutului.

    Art.25.(1) Calitatea de membru PRM poate fi redobîndită, după un an, pe baza unei cereri scrise, adresată organului de conducere care a decis excluderea, radierea sau a constatat pierderea calităţii de membru, care se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa.
    (2) Împotriva hotărîrii de respingere a cererii de redobîndire a calităţii de membru, persoana interesată poate face contestaţie la forul ierarhic superior care se pronunţă prin hotărîre definitivă, în termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţie. Hotărîrea forului ierarhic se comunică persoanei interesate şi forului care a respins cererea de redobîndire a calităţii de membru, în termen de 30 de zile de la luarea acesteia.
    (3) Vechimea în partid se calculează de la data aprobării cererii de dobîndire sau redobîndire, după caz, a calităţii de membru de partid.

    Art.26.(1) Senatorul sau deputatul PRM care a obţinut un mandat de parlamentar fără a fi membru al unei organizaţii locale din judeţul respectiv, participă la activitatea Consiliului judeţean şi a Biroului executiv judeţean, susţine organizaţiile teritoriale ale PRM şi reprezintă interesele electoratului care l-a ales în Parlamentul României. (2) În perioada exercitării mandatului de parlamentar, senatorii şi deputaţii pot candida şi pot fi aleşi în forurile de conducere ale judeţului în care au dobândit mandatul sau pot activa în Organizaţia Centrală a PRM.

    Art.27. Evidenţa membrilor de partid se organizează pe baza metodologiei şi a documentelor aprobate de către Biroul Permanent al partidului.

    Art.28.(1) Transferul unui membru de partid de la o organizaţie la alta se face pe baza unei cereri motivate, aprobată de către conducerea organizaţiei din care face parte, cât şi a celei care solicită transferul.
    (2) Contestaţia împotriva respingerii cererii de transfer se soluţionează de către forul ierarhic, prin hotărîre definitivă, în termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei.

    IV. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR PRM

    Art.29. Membrii Partidului România Mare au următoarele drepturi:
    să participe la activitatea organizaţiilor de bază şi teritoriale, precum şi la adunările generale ale organizaţiei din care fac parte;
    să-şi exprime liber opiniile referitoare la activitatea partidului şi a forurilor sale de conducere, în cadrul structurilor organizatorice ale partidului;
    să aleagă şi să fie aleşi în forurile de conducere ale partidului;
    să candideze pe listele electorale ale PRM la alegerile locale şi generale, conform normelor şi criteriilor aprobate de către Comitetul Director al partidului şi să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică centrală şi locală;
    să promoveze iniţiative politice în forurile de conducere ale partidului, inclusiv în Congresul acestuia;
    să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte şi a forurilor de conducere ale acesteia;
    să participe la întrunirile şi şedinţele forurilor de conducere în care urmează să se dezbată şi să se adopte o hotărîre cu privire la activitatea sau funcţia lor politică;
    să se adreseze forurilor de conducere ierarhic superioare în situaţiile în care cererile sau doleanţele lor nu s-au rezolvat;
    să participe la programe şi cursuri de pregătire, la recomandarea conducerii organizaţiilor din care fac parte sau la propunerea organelor superioare de conducere;
    să folosească eficient şi în interesul partidului baza materială pe care o au la dispoziţie, potrivit poziţiei lor în structurile organizatorice ale partidului;
    să demisioneze din orice funcţie deţinută în cadrul partidului sau din partid.

    Art.30. Membrii Partidului România Mare au următoarele îndatoriri:
    să cunoască, să respecte, să promoveze şi să aplice prevederile Statutului, ale Doctrinei şi ale Programului PRM, precum şi hotărîrile luate de către forurile de conducere;
    să fie loiali faţă Partidului România Mare şi să acţioneze pentru respectarea demnităţii membrilor săi şi pentru păstrarea unităţii partidului;
    să acţioneze pentru creşterea influenţei partidului în societate;
    să respecte disciplina şi democraţia de partid;
    să contribuie la formarea şi promovarea unui cadru democratic în interiorul partidului şi să respecte diversitatea opiniilor;
    să demisioneze din funcţie sau să renunţe la calitatea pe care au dobîndit-o cu sprijinul politic al Partidului România Mare, în cazul în care îşi pierd calitatea de membri ai partidului;
    să manifeste un comportament civilizat şi să aibă o ţinută morală corespunzătoare în familie şi în societate;
    să participe cu regularitate la adunările organizaţiei de partid şi la celelalte activităţi organizate de partid;
    să nu acţioneze împotriva intereselor Ţării şi să nu facă declaraţii publice hazardate sau să participe la manifestări care contravin interesului naţional şi Constituţiei României;
    să respecte caracterul confidenţial al documentelor, informaţiilor şi activităţilor partidului;
    să plătească, la termenele stabilite, cotizaţia.

    V. DISTINCŢII SI RECOMPENSE

    Art.31.(1) Pentru activităţi deosebite sau îndelungate în organizaţiile partidului, la toate nivelurile, membri de partid pot primi distincţii şi pot fi recompensaţi.
    (2) Normele de acordare a distincţiilor şi recompenselor vor fi aprobate de către Comitetul Director, la propunerea Birourilor executive judeţene şi a Biroului Permanent al partidului.

    VI. SANCŢIUNI

    Art.32.(1) Încãlcarea, cu vinovăţie, a prevederilor Statutului, Programului, Regulamentelor, Instrucţiunilor si Hotărîrilor forurilor de conducere ale partidului constituie abateri si se sancţioneazã, dupã caz, cu:
    mustrare;
    avertisment scris;
    suspendarea din funcţia de conducere;
    destituirea din funcţia de conducere;
    excluderea din partid.
    (2) Sancţiunile prevãzute de alin.(1), lit. a) şi b) se aplicã de cãtre forul de conducere al organizaţiei din care face parte cel sancţionat sau de cãtre forul de conducere ierarhic superior.
    (3) Sancţiunile prevãzute de alin.(1), lit. c) şi d) se aplicã de cãtre forul care l-a ales ori l-a numit în funcţie pe cel sancţionat sau de către forul ierarhic superior.

    (4) Excluderea din partid este sancţiunea cea mai gravã şi poate fi aplicatã, în urma unei verificări prealabile, după caz, de către Adunarea generală a organizaţiei de bază din care face parte cel sancţionat, de către Birourile executive judeţene, Biroul executiv al Municipiului Bucureşti sau de către Biroul Permanent al partidului.
    (5) Membrii de partid aleşi în organele de conducere pot fi excluşi numai cu aprobarea forului ierarhic superior. Membrii birourilor executive ale Consiliilor judeţene, ai Biroului executiv al Municipiului Bucureşti şi parlamentarii PRM nu pot fi sancţionaţi fără acordul prealabil scris al Biroului Permanent al partidului.
    (6) Membrii PRM aleşi în forurile de conducere superioare organizaţiilor din care aceştia fac parte nu pot fi sancţionaţi sau destituiţi decît de către organele în care au fost aleşi sau de către forurile superioare acestora.
    (7) Hotărîrea de aplicare a sancţiunii poate fi contestată la forul de partid ierarhic superior, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
    (Cool Persoanele care se consideră nedreptăţite de hotărîrea de soluţionare a contestaţiei, se pot adresa forurilor superioare, inclusiv Biroul Permanent, Comitetului Director, Consiliului Naţional sau Congresului PRM
    (9) În toate cazurile, cel sancţionat va fi invitat la şedinţa în care se va discuta abaterea sa disciplinarã, iar dacă acesta refuză să participe, sancţiunea se poate aplica în lipsă.
    Art.33. În cazul în care o organizaţie a Partidului România Mare încalcă prevederile Statutului şi Programul Partidului, aducînd prejudicii grave imaginii, activităţii şi unităţii acestuia, Comitetul Director poate hotărî dizolvarea organizaţiei de partid respective. Decizia de dizolvare se adoptă, prin vot secret, de către Comitetul Director al partidului, cu 2/3 din numărul membrilor săi.

    Art.34.(1) Membrii birourilor executive ale consiliilor municipale şi orăşeneşti, cu excepţia preşedinţilor, pot fi suspendaţi sau destituiţi din funcţiile pe care le deţin, în cazuri bine justificate, de către consiliile organizaţiilor respective sau de către birourile executive judeţene.
    (2) Biroul Permanent al partidului poate hotărî suspendarea, pe o perioadă limitată, sau destituirea oricărui membru din forurile de conducere ale organizaţiilor judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi ale organizaţiilor de bază, în cazuri bine justificate, după o verificare prealabilă.
    (3) Măsura suspendării sau destituirii poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comitetul Director al partidului, a cărui hotărîre este definitivă.

    Art.35.(1) Ridicarea sancţiunii se efectuează la cererea membrilor de partid sancţionaţi, de către forurile de conducere care au hotărît aplicarea acesteia, după un an de la adoptarea hotărîrii de sancţionare.
    (2) Hotărîrea de respingere a ridicării sancţiunii poate fi contestată, în termen de 30 de zile, la forul ierarhic superior, care se pronunţă prin hotărîre definitivă.

    Art.36. Demisiile din funcţiile de conducere şi din partid, fiind o expresie a voinţei liber exprimate a persoanelor în cauză, nu se supun discutării şi aprobării, ele se constată.

    VII. SIMPATIZANŢII PRM

    Art.37. Simpatizanţii PRM sînt cetăţenii români sau străini care recunosc Doctrina şi Programul partidului şi susţin acţiunile politice ale acestuia.

    Art.38. Simpatizanţii pot fi invitaţi să participe la adunările şi conferinţele organizaţiilor PRM, precum şi la diverse acţiuni politice: întruniri ale consiliilor de conducere, mitinguri, marşuri, conferinţe de presă, simpozioane etc.

    Art.39. În campaniile electorale, simpatizanţii PRM pot participa la acţiuni de propagandă şi pot fi desemnaţi ca delegaţi în birourile secţiilor de votare.

    Art.40. Evidenţa simpatizanţilor PRM se ţine într-un registru, la organizaţiile teritoriale.

    STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI FORURILE DE CONDUCERE

    Art.41. Partidul România Mare este organizat şi funcţionează potrivit legii, pe criteriul administrativ-teritorial şi are următoarele niveluri ierarhice:
    Nivel de bază - cuprinde organizaţiile de bază constituite pe raza teritorială a secţiilor de votare, satelor şi cartierelor;
    Nivel local - cuprinde organizaţiile constituite în comune, oraşe, municipii şi sectoarele Municipiului Bucureşti şi se numesc filiale locale;
    Nivel judeţean - cuprinde organizaţiile constituite la nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti şi se numesc filiale judeţene;
    Nivel naţional - cuprinde organizaţiile judeţene, organizaţia
    Municipiului Bucureşti şi organizaţia centrală.

    Art.42. Filialele judeţene, municipale, orăşeneşti, precum şi organizaţiile de bază ale PRM se subordonează forurilor de conducere ierarhic superioare şi au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţilor politice, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale hotărîrilor forurilor naţionale de conducere a partidului.

    Art.43. Forul suprem de conducere al PRM este Congresul, care se convoacă o dată la 4 ani şi este constituit din delegaţii aleşi de conferinţele judeţene şi de Conferinţa Municipiului Bucureşti, conform normei de reprezentare aprobată de Biroul Permanent al partidului.

    Art.44. Congresul Partidului România Mare alege, prin vot secret, Preşedintele, Consiliului Naţional, compus din 301- 351 membri, Comisia Centrală de Arbitraj, compusă din 9 – 11 membri şi Comisia Centrală de Control Financiar, compusă din 5 – 7 membri.
    Prin alegerea Preşedintelui, Congresul aprobă Programul politic al acestuia şi echipa desemnată de el pentru realizarea acestui program.
    .
    Art.45. Consiliul Naţional al PRM se întruneşte anual sau de cîte ori este nevoie.

    Art.46. Consiliul Naţional al PRM alege, în prima sa şedinţă, prin vot secret, membrii Comitetului Director, format din 71 – 85 persoane, din rîndurile sale.
    Din Consiliul Naţional şi din Comitetul Director fac parte, de drept, Preşedintele PRM şi echipa desemnată de acesta, care constituie Biroul Permanent al partidului, compus din vicepreşedintele executiv, 7 – 9 vicepreşedinţi, secretarul general, 11 - 15 secretari executivi şi 12 – 15 membri.
    Din acest Birou Permanent mai fac parte, ca membri de drept, preşedinţii O.T.R.M. şi O.F.R.M.

    Art. 47. Preşedintele Partidului România Mare este ales de Congresul partidului, prin vot secret, alegerea sa reprezentând aprobarea programului politic şi a echipei desemnate să-l aducă la îndeplinire.
    Preşedintele Partidului este şi preşedintele Comisiei de Cadre, Consiliului Naţional, Comitetului Director şi Biroului Permanent al P.R.M.

    Art.48. Preşedintele Partidului România Mare are următoarele atribuţii:
    reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu sindicatele şi patronatele, cu alte organizaţii ale societăţii româneşti, precum şi cu partidele din ţară şi din străinătate;
    prezidează şedinţele forurilor naţionale de conducere ale partidului;
    face declaraţii şi exprimă poziţii politice în numele şi în interesul partidului;
    semnează actele şi comunicatele oficiale ale partidului, precum şi alte documente care angajează partidul din punct de vedere politic şi juridic;
    conduce activitatea Comisiei de cadre a partidului;
    exercită celelalte atribuţii care îi revin potrivit Statutului PRM;
    g) primeşte propuneri de la Comisia Centrală de Arbitraj în legătură cu problemele cercetate, pe care le trimite, cu recomandare, spre soluţionarea Biroului Permanent, Comitetului Director, Consiliului Naţional sau Congresul Partidului, după caz.

    Art.49. Se abrogă.

    Art.50. Conferinţa judeţeană este forul superior de conducere al filialei judeţene a PRM, se întruneşte o dată la 4 ani şi se constituie din delegaţii aleşi de organizaţiile municipale, orăşeneşti, comunale şi locale, pe baza normei de reprezentare stabilită de Biroul executiv judeţean.
    Art.51. Conferinţa judeţeană a filialei PRM alege, prin vot secret, preşedintele filialei, Consiliul judeţean format din 35-175 de membri, Comisia judeţeană de arbitraj şi Comisia judeţeană de control financiar.
    Art.52. Conferinţa judeţeană extraordinară se convoacă, de regulă, o dată la 2 ani; ea analizează activitatea desfăşurată în această perioadă de către forurile de conducere ale organizaţiilor teritoriale ale PRM şi completează locurile care au rămas vacante în Consiliul judeţean, în Comisia judeţeană de arbitraj şi în Comisia judeţeană de control financiar.

    Art.53. Consiliul judeţean alege, din rîndul membrilor săi, Biroul executiv, format din 17-25 membri, care cuprinde: preşedintele, prim-vicepreşedintele, 3-5 vicepreşedinţi
    5-7 secretari, un casier general, alţi membri. Preşedintele filialei, ales de Conferinţă, este preşedintele Consiliului judeţean şi preşedintele Biroului executiv judeţean.

    Art.54. Conferinţa organizaţiei municipale Bucureşti a PRM este organul superior de conducere al filialei pe Capitală şi alege, prin vot secret, preşedintele şi Consiliul municipal Bucureşti, format din 75 - 195 membri.

    Art.55. Consiliul Municipal Bucureşti al PRM îşi alege Biroul executiv, format din 21-31 membri, care cuprinde: preşedintele filialei, un prim-vicepreşedinte, 5-7 vicepreşedinţi, 7-9 secretari şi un casier general. Preşedintele filialei, ales de Conferinţă, este şi preşedintele Biroului executiv municipal.
    Art.56. Filialele sectoarelor Capitalei asimilate, din punct de vedere organizatoric, organizaţiilor din municipiile reşedinţă de judeţ, se subordonează Filialei PRM a Municipiului Bucureşti.
    Art.57. La nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor se constituie organizaţii denumite filiale locale ale PRM La nivelul secţiilor de votare, satelor şi cartierelor se constituie organizaţii de bază ale PRM, formate din minimum 10 membri, iar, acolo unde numărul acestora este mai mic, dar nu mai puţin de 5 membri, se pot constitui grupe de partid, conduse de către un organizator de grupă.

    Art.58. Forul de conducere al organizaţiei de bază a PRM este Adunarea generală care se întruneşte trimestrial, iar, o dată la 2 ani, alege, prin vot secret, un preşedinte, un vicepreşedinte şi un casier.

    Art.59. Organizaţiile PRM care au între 20-100 de membri îşi aleg, prin vot secret, un Consiliu de conducere, format din 5-11 membri, avînd în componenţă: 1 preşedinte, 1-3 vicepreşedinţi, 1-2 secretari, 1 casier şi alţi membri.

    Art.60. Organizaţiile PRM cu peste 100 de membri îşi aleg, în Consiliul de conducere, un număr mai mare de membri, corelat cu efectivul şi specificul acestora.

    Art.61.(1) În municipiile, oraşele şi comunele în care sunt constituite cel puţin două organizaţii locale ale PRM, forul superior de conducere al acestora este Adunarea generală sau Conferinţa, care alege prin vot secret, o dată la 2 ani, un consiliu de conducere format din 11- 33 membri.
    (2) La nivelul organizaţiilor orăşeneşti, municipale şi respectiv ale sectoarelor Municipiului Bucureşti ale PRM, care au peste 500 de membri, consiliile de conducere ale acestora aleg, dintre membrii săi, birouri executive formate din 7-11 membri. În aceste cazuri, consiliile de conducere ale municipiilor şi oraşelor respective se întrunesc trimestrial, iar birourile executive se întrunesc lunar.
    Art.62. În cazul în care persoanele alese în funcţii de conducere la municipii şi la oraşe sînt alese în funcţii similare şi la nivel judeţean, ele vor renunţa la funcţiile de la nivel inferior, urmînd ca, în locul lor, să fie aleşi alţi membri din conducerea filialelor respective. Preşedinţii consiliilor municipiilor reşedinţe de judeţ şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi aleşi membri în Birourile executive judeţene şi în Biroul executiv al Municipiului Bucureşti, fără a putea deţine funcţii de conducere în cadrul acestora.

    Art.63.(1) Alegerea membrilor partidului în forurile de conducere, la toate nivelurile şi structurile organizatorice, se face cu respectarea criteriului de vechime în PRM
    (2) Vechimea în partid necesară pentru alegerea membrilor partidului în consiliile organizaţiilor de bază este, de regulă, de minim 1 an.
    (3) Vechimea în partid necesară pentru promovarea membrilor partidului în Consiliile de conducere ale organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale, sectoarelor Capitalei, judeţelor, respectiv al Municipiului Bucureşti, este de minim 2 ani.
    (4) Pentru alegerea membrilor partidului în forurile centrale de conducere, este necesară o vechime în partid de minim 3 ani.
    (5) Criteriile de vechime cuprinse în acest articol se aplică începînd cu anul 2002. Biroul Permanent al Partidului România Mare poate aproba, în cazuri deosebite, derogări de la criteriile de vechime, prevăzute la aliniatele 2-4.

    Art.64.(1) La alegerea forurilor de conducere ale partidului, la toate nivelurile, se va asigura reînnoirea componenţei acestora într-o proporţie de cel puţin 30%.
    (2) La desemnarea candidaţilor pentru consiliile organizaţiilor de bază, comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene şi pentru forurile centrale ale partidului, se va asigura promovarea femeilor şi tinerilor, în procent de minim 20% pentru fiecare categorie, în funcţie de compoziţia organizaţiilor respective.

    Art.65. Preşedinţii organizaţiilor de femei şi tineret, care fac parte de drept din forurile de conducere locale, judeţene şi naţionale ale PRM îşi pierd această calitate în momentul înlocuirii lor din funcţia care le-a acordat acest drept.

    IX. DEMOCRAŢIA DE PARTID

    Art.66. Întreaga activitate politică şi organizatorică a PRM se desfăşoară pe baza prevederilor Statutului, ale Doctrinei şi ale Programului partidului.

    Art.67. Relaţiile dintre membrii PRM şi organele de conducere se stabilesc pe baza normelor statutare şi a instrucţiunilor aprobate de Comitetul Director al partidului.



    Art.68.(1) Adoptarea hotărîrilor forurilor de conducere ale PRM se face prin vot liber exprimat, secret sau deschis, conform hotărîrii membrilor acestora, cu respectarea prevederilor Statutului PRM şi a Legii partidelor politice. Hotărîrile partidului şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adoptă cu majoritatea simplă de voturi prevăzută în Statut.
    (2) Toate hotărîrile forurilor de conducere ale PRM se adoptă în prezenţa majorităţii simple a membrilor acestora.

    Art.69.(1) Forurile de conducere din structura PRM adoptă hotărîri cu majoritate simplă de voturi, care devin obligatorii.
    (2) Hotărîrile adoptate de forurile de conducere superioare sînt obligatorii pentru structurile subordonate.

    Art..70. Alegerea forurilor de conducere ale PRM, la toate nivelurile, se face prin vot secret.
    Art.71.(1) Parlamentarii aleşi pe listele PRM trebuie să consulte organizaţiile de partid şi forurile de conducere ale PRM din judeţele în care sunt aleşi, precum şi electoratul care i-a ales în aceste funcţii, în legătură cu proiectele legislative iniţiate de către aceştia, înainte de promovarea lor.
    (2) Membrii de partid care au fost aleşi în Parlamentul României, în consiliile judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi în funcţiile de primari, viceprimari, consilieri judeţeni şi locali prezintă, periodic, rapoarte de activitate în cadrul forurilor de conducere ale PRM care i-au promovat în aceste funcţii.

    Art.72. Forurile de conducere ale partidului de la nivel central, judeţean şi al Municipiului Bucureşti colaborează cu celelalte partide, cu organismele societăţii civile - patronate, sindicate, organizaţii neguvernamentale, fundaţii, asociaţii ale cetăţenilor - în scopul schimbului de informaţii cu privire la realităţile politice, economice şi sociale din ţara noastră, pentru dezvoltarea cadrului democratic şi pentru soluţionarea unor probleme de interes comun.

    Art.73. Activitatea internă a PRM are la bază promovarea şi respectarea de către membrii de partid a următoarelor principii:
    dezvoltarea democraţiei de partid;
    respectarea rezultatului votului liber exprimat în forurile de conducere;
    libertatea de exprimare şi libertatea de conştiinţă a fiecărui membru de partid;
    egalitatea tuturor membrilor în privinţa accesului la orice funcţie, pe baza votului liber exprimat;
    solidaritatea membrilor partidului;
    aplicarea şi respectarea hotărîrilor forurilor de conducere;
    fermitatea în aplicarea Programului Politic şi a Doctrinei PRM;
    promovarea membrilor partidului, îndeosebi a tinerilor şi a femeilor, în forurile de conducere ale partidului, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea de partid.

    X. ATRIBUŢIILE FORURILOR DE CONDUCERE
    ALE PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

    Art.74. Congresul PRM se convoacă o dată la 4 ani şi are următoarele atribuţii:
    analizează activitatea Consiliului Naţional;
    adoptă sau modifică Programul partidului;
    adoptă sau modifică Statutul partidului;
    stabileşte Strategia partidului;
    alege preşedintele Partidului România Mare;
    alege Consiliul Naţional;
    alege Comisia centrală de arbitraj;
    alege Comisia centrală de control financiar;
    soluţionează contestaţiile împotriva hotărîrilor Consiliului Naţional, Comisiei centrale de arbitraj şi Comisiei centrale de control financiar;
    în perioada dintre Congrese, PRM poate organiza Conferinţe Naţionale. Propunerile privind convocarea, organizarea şi desfăşurarea Conferinţei naţionale vor fi elaborate de Biroul Permanent şi vor fi aprobate de Comitetul Director al partidului;
    hotărăşte dizolvarea partidului conform prevederilor legii şi ale prezentului Statut.

    Art.75.(1) Consiliul Naţional al PRM este forul de conducere politică al partidului, îşi desfăşoară activitatea în intervalul dintre două Congrese şi se întruneşte o dată pe an sau de cîte ori este necesar.
    (2) Pentru Consiliul Naţional al PRM candidează de drept: preşedinţii filialelor judeţene şi preşedintele filialei Municipiului Bucureşti, senatorii şi deputaţii PRM. Membrii de partid aparţinînd minorităţilor naţionale sunt reprezentaţi de drept în Consiliul Naţional al PRM printr-un delegat desemnat de către Biroul Permanent al partidului.
    (3) Consiliul Naţional al P.R.M are următoarele atribuţii:
    convoacă, potrivit Statutului, Congresul şi Conferinţa Naţională a partidului;
    organizează şi conduce întreaga activitate a partidului între Congrese;
    alege şi revocă, prin vot secret, membrii Comitetului Director;
    se abrogă;
    urmăreşte modul de îndeplinire a hotărîrilor Congresului PRM;
    stabileşte strategia şi tactica participării PRM la guvernare;
    desemnează candidatul partidului pentru funcţia de Preşedinte al României;
    aprobă Programul de Guvernare şi desemnează candidatul partidului pentru funcţia de prim-ministru;
    adoptă modificări la Statutul partidului în perioada dintre două Congrese;
    îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în Statut.

    Art.76.(1) Comitetul Director este organul reprezentativ al PRM şi este ales de Consiliul Naţional, numai dintre membrii acestuia, prin vot secret.
    (2) Candidează de drept pentru Comitetul Director: preşedinţii filialelor judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, precum şi liderii naţionali ai organizaţiilor de tineret şi femei.
    (3) Fac parte de drept din Comitetul Director membrii Biroului Permanent.

    Art.77. Comitetul Director al partidului se întruneşte o dată pe trimestru sau de cîte ori este necesar.

    Art.78. Comitetul Director al partidului are următoarele atribuţii:
    propune Biroului Permanent strategia şi tactica de acţiune ale organizaţiilor de partid, în funcţie de evoluţia vieţii economice, politice şi sociale a Ţării;
    aprobă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Comisiei Centrale de Arbitraj şi Comisie Centrale de Control Financiar;
    propune Biroului Permanent adoptarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli a partidului;
    îndrumă şi sprijină activitatea filialelor judeţene şi pe cea a Municipiului Bucureşti, prin rapoarte periodice pe tematici stabilite de Biroul Permanent .
    Îndrumă şi sprijină publicaţiile ce apar sub egida partidului.
    propune spre aprobare Biroului Permanent strategia electorală a P.R.M. pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.
    propune spre aprobare Biroului Permanent al partidului normele şi instrucţiunile de aplicare a hotărârilor adoptate de Congres, de Conferinţa Naţională şi de Consiliul Naţional al P.R.M.;
    organizează şi coordonează activitatea Comisiei de Cadre a partidului şi face rapoarte ce vor fi supuse aprobării Biroului Permanent;
    organizează şi coordonează activitatea departamentelor proprii;
    departamentele pe domenii de activitate şi Comisa de Cadre se întrunesc semestrial pentru dezbaterea proiectelor şi programelor ce urmează a fi supuse aprobării Biroului Permanent.

    Art.79. (1) Biroul de presă se organizează în cadrul Biroului Permanent;
    (2) Comunicatele de presă în numele Partidului România Mare pot fi date numai de Preşedinte şi Biroul de presă al partidului.

    Art.80. Se abrogă.

    Art.81. Se abrogă.

    Art.82.(1) Biroul Permanent al partidului se convoacă de către Preşedintele partidului sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor acestuia.

    Biroul Permanent al partidului are următoarele atribuţii:
    conduce activitatea partidului în intervalul dintre două şedinţe ale Consiliului naţional al P.R.M.;
    reprezintă Partidul România Mare la nivel naţional şi internaţional;
    convoacă Comitetul Director şi Consiliul Naţional al partidului;
    urmăreşte îndeplinirea hotărîrilor Consiliului Naţional şi ale Comitetului Director al partidului;
    aprobă propuneri şi proiecte de hotărîri pentru îmbunătăţirea activităţii la nivel central şi local;
    reprezintă Consiliul Naţional în relaţiile cu instituţiile statului, cu structurile administraţiei publice, conducerile partidelor politice şi hotărăşte cu privire la încheierea alianţelor politice şi fuziunea cu alte partide şi formaţiuni politice;
    stabileşte listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe baza propunerilor prezentate de către Comisia de Cadre, după consultarea Birourilor executive judeţene. Aprobă listele de candidaţi ai P.R.M. pentru Senat şi Camera Deputaţilor;
    eliberează Comunicatele de presă şi organizează Conferinţele şi întîlnirile cu ziariştii;
    controlează activitatea Birourilor executive judeţene şi a Biroului executiv al Municipiului Bucureşti, precum şi a aparatului de partid;
    sprijină, prin departamentele partidului, desfăşurarea programului umanitar „Cina Creştină” şi alte acţiuni umanitare;
    elaborează norme şi instrucţiuni de aplicare a hotărîrilor Congresului, ale Consiliului Naţional şi ale Comitetului Director ale P.R.M.;
    analizează şi coordonează activitatea grupurilor parlamentare ale P.R.M.;
    organizează, periodic, întîlniri cu preşedinţii consiliilor organizaţiilor judeţene şi al Municipiului Bucureşti şi asigură informarea operativă a filialelor judeţene asupra activităţii curente;
    administrează patrimoniul partidului şi aprobă schimbarea sediului PRM;
    numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
    desemnează reprezentantul partidului în Biroul Electoral Central
    confirmă sau invalidează rezultatele alegerilor care au loc la organizaţiile teritoriale ale PRM
    conduce campaniile electorale ale PRM pentru alegerile locale, parlamentare şi preşedinţiale;
    ş) confirmă conducerea grupurilor parlamentare şi conducerea comisiilor
    parlamentare care revin partidului;
    asigură selecţionarea şi pregătirea membrilor de partid cu perspectivă de a candida pentru ocuparea unor funcţii în organele de conducere ale PRM şi în structurile aparatului de stat;
    ţ) aprobă propunerile de candidaţi la alegeri, înaintate de consiliile judeţene ale
    partidului pentru funcţiile de consilieri judeţeni şi de primari ai municipiilor;
    u) aprobă candidaturile pentru funcţiile de prefect şi subprefect, pe baza
    propunerilor Birourilor executive ale consiliilor judeţene şi ale Consiliului
    Municipal Bucureşti şi le înaintează Guvernului României;
    v) coordonează activitatea Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei;
    x) elaborează instrucţiunile privind organizarea adunărilor şi conferinţelor;
    judeţene pentru dare de seamă şi alegeri, le supune aprobării Comitetului
    Director şi stabileşte împuterniciţi pentru conducerea adunărilor la nivel
    Judeţean şi al Municipiului Bucureşti; x) adoptă hotărîri pentru îmbunătăţirea
    organizatorică şi optimizarea structurilor centrale şi teritoriale ale partidului;
    y) soluţionează problemele curente şi adoptă hotărîri în interesul partidului, în
    condiţiile prevăzute de Statut ;
    z) coordonează activitatea aparatului central.

    Art.83.(1) Vicepreşedinţii şi secretarii executivi ai PRM elaborează şi susţin, în cadrul Biroului Permanent sau al Comitetului Director, Programe pe domeniile de activitate.
    (2) Vicepreşedinţii coordonează activitatea Secretarului general, a secretarilor executivi şi a celorlalţi membrii ai Biroului Permanent.
    (3) Secretarul general coordonează şi răspunde de activitatea în teritoriu a secretarilor executivi şi a membrilor Biroului Permanent.

    Art.84. În cazul în care una din funcţiile din cadrul partidului devin vacante, ele vor fi preluate de un interimar numit de Biroul Permanent, care urmează a fi validat în prima şedinţă a forului competent.

    Art.85.(1) Comisia centrală de arbitraj a partidului este organul de jurisdicţie, ales de Congresul PRM pentru un mandat de 4 ani;
    (2) Comisia centrală de arbitraj a PRM este compusă din 15-19 membri, din rîndul cărora Comisia îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul;
    (3) Comisia centrală de arbitraj a PRM funcţionează pe baza unui Regulament propriu, aprobat de către Comitetul Director al partidului;
    (4) Comisia centrală de arbitraj a PRM prezintă Congresului PRM rapoarte de activitate;
    (5) Comisia centrală de arbitraj a PRM are următoarele atribuţii:
    soluţionează cererile, reclamaţiile şi sesizările îndreptate împotriva membrilor Consiliului Naţional;
    soluţionează conflictele intervenite între organele de conducere judeţene, precum şi pe cele dintre acestea şi organele de conducere de la nivel naţional;
    soluţionează contestaţiile formulate împotriva unor hotărîri adoptate de Biroul Permanent al PRM.
    (6) Se abrogă.

    Art.86.(1) Comisia centrală de control financiar este aleasă de Congresul PRM pentru verificarea activităţii financiare a partidului, pentru un mandat de 4 ani.
    (2) Comisia centrală de control financiar este alcătuită din 11-15 membri, din rîndul cărora se aleg: preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
    (3) Comisia centrală de control financiar funcţionează pe baza unui Regulament propriu, aprobat de către Comitetul Director al partidului.
    (4) Comisia centrală de control financiar are următoarele atribuţii:
    controlează modul de constituire a bugetelor organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti, precum şi execuţia bugetului la nivel central;
    propune, spre aprobare, Biroului Permanent al partidului norme şi instrucţiuni cu privire la evidenţa contabilă a fondurilor provenite din sursele de finanţare ale partidului, precum şi cu privire la modul de utilizare a patrimoniului partidului;
    controlează activitatea comisiilor judeţene de control financiar, precum şi pe cea a Comisiei de control financiar a Municipiului Bucureşti;
    cercetează reclamaţiile şi sesizările referitoare la abateri de natură financiar-contabilă, iar concluziile şi propunerile le prezintă Biroului Permanent al partidului sau Comitetului Director.
    (5) Se abrogă.

    Art.87. Conferinţa judeţeană şi Conferinţa Municipiului Bucureşti pentru dare de seamă şi alegeri se convoacă o dată la 4 ani şi au următoarele atribuţii:
    analizează activitatea Consiliului judeţean şi respectiv a Consiliului Municipiului Bucureşti al PRM;
    adoptă hotărîri pentru aplicarea Programului partidului şi pentru respectarea Statutului de către organizaţiile componente;
    aleg, prin vot secret, preşedintele filialei judeţene, respectiv preşedintele filialei Municipiului Bucureşti, Consiliul judeţean şi, respectiv, Consiliul Municipal Bucureşti al PRM;
    aleg Comisia judeţeană de arbitraj şi Comisia de arbitraj a filialei Bucureşti, formată din 5-9 membri;
    aleg Comisia judeţeană de control financiar şi Comisia de control financiar a filialei Bucureşti, formată din 5-9 membri;
    aleg delegaţii la Congresul sau Conferinţa Naţională a PRM, pe baza normelori de reprezentare stabilită de Biroul Permanent al partidului.

    Art.88. Consiliul judeţean şi, respectiv, Consiliul Municipal Bucureşti ale PRM se întrunesc anual sau de cîte ori este necesar şi au următoarele atribuţii:
    organizează activitatea organizaţiilor PRM din subordine;
    reprezintă partidul în relaţiile cu alte organizaţii politice sau apolitice locale şi cu organele locale ale administraţiei publice locale;
    aprobă listele de candidaţi propuşi de Biroul executiv pentru funcţiile de primari la oraşe şi comune, precum şi cele de consilieri municipali, orăşeneşti şi comunali;
    prezintă Biroului Permanent al partidului propuneri de candidaţi pentru funcţiile de consilieri judeţeni şi de primari la municipii;
    organizează şi conduc campaniile electorale pe plan local;
    sprijină şi controlează activitatea consilierilor PRM din Consiliile judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;
    coordonează forurile de conducere ale organizaţiilor PRM de pe raza lor teritorială.

    Art.89. Biroul executiv al Consiliului judeţean şi, respectiv, Biroul executiv al Municipiului Bucureşti se întrunesc lunar sau de cîte ori este necesar, şi are următoarele atribuţii:
    conduc întreaga activitate politică şi organizatorică a filialei judeţene şi respectiv a filialei Municipiului Bucureşti, între şedinţele Consiliilor acestora;
    asigură îndeplinirea hotărîrilor adoptate de Consiliul judeţean şi, respectiv, de către Consiliul Municipiului Bucureşti precum şi cele adoptate de către forurile centrale ale PRM;
    reprezintă Consiliul judeţean în relaţiile pe plan local, cu formaţiunile politice, administrative, etc.;
    prezintă Biroului Permanent al partidului împreună cu Comisia centrală de cadre, propuneri pentru listele de candidaţi la alegerile parlamentare, cu respectarea criteriilor stabilite de Comitetul Director al partidului;
    elaborează Comunicate de Presă;
    organizează Conferinţe de Presă la nivelul filialelor judeţene ale PRM;
    adoptă hotărîri pentru îmbunătăţirea muncii de partid în organizaţiile judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi locale ale PRM;
    validează rezultatul alegerilor din organizaţiile subordonate;
    stabileşte norma de reprezentare la Conferinţa ordinară şi extraordinară a filialei judeţene şi Filialei Municipiului Bucureşti.

    Art.90. Adunările generale sau conferinţele pentru dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor municipale, orăşeneşti, comunale şi ale organizaţiilor de bază ale PRM se convoacă o dată la 2 ani şi au următoarele atribuţii:
    analizează activitatea consiliilor de conducere referitoare la îndeplinirea atribuţiilor care le-au revenit;
    adoptă hotărîri pentru organizarea activităţii organizaţiilor PRM de pe raza lor teritorială;
    aleg, prin vot secret, preşedintele filialei şi consiliile municipale şi ale sectoarelor Capitalei, orăşeneşti, comunale şi locale ale PRM;
    aleg delegaţii la conferinţele judeţene.

    Art.91. Consiliile municipale, orăşeneşti, comunale şi ale organizaţiilor de bază se întrunesc lunar şi au următoarele atribuţii:
    îndrumă organizaţiile componente pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii proprii;
    coordonează şi îndrumă activitatea consilierilor locali ai PRM;
    organizează acţiuni pentru popularizarea Programului Partidului România Mare;
    propun candidaţi pentru primari şi consilieri locali;
    organizează, pe plan local, campaniile electorale;
    reprezintă organizaţiile PRM în relaţiile cu organizaţiile politice şi neguvernamentale locale;
    aplică hotărîrile organelor superioare de partid şi informează forurile ierarhice superioare cu privire la înfăptuirea acestora.

    Art.92. Adunarea generală a organizaţiei de bază a PRM se convoacă trimestrial sau de cîte ori este necesar şi are următoarele atribuţii:
    analizează activitatea Consiliului de conducere privind îndeplinirea atribuţiilor care i-au revenit;
    adoptă hotărîri şi dezbate probleme curente;
    alege delegaţi la conferinţa ierarhic superioară, atunci cînd au loc alegeri;
    analizează activitatea PRM de creştere numerică şi calitativă a organizaţiei locale de partid.
    Art.93. Consiliile organizaţiilor de bază ale PRM, constituite pe raza de acţiune a secţiilor de votare, satelor şi cartierelor, se întrunesc lunar şi au următoarele atribuţii:
    iniţiază acţiuni pentru cunoaşterea Programului şi Statutului partidului de către cetăţenii din raza lor de activitate;
    răspund de creşterea numerică şi calitativă a organizaţiei;
    asigură atragerea membrilor şi simpatizanţilor PRM la acţiunile organizatorice;
    încasează cotizaţia de la membrii organizaţiei;
    răspund de pregătirea şi desfăşurarea corespunzătoare a adunărilor generale;
    susţin şi aplică măsurile stabilite de organele superioare, în perioada campaniilor electorale pentru alegeri locale sau centrale.

    XI. PROCEDURA DE ALEGERE A FORURILOR DE CONDUCERE ALE PRM

    La nivelurile organizaţiilor de bază, comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor din Municipiul Bucureşti

    Art.94.(1) În vederea alegerii preşedintelui şi a Consiliului, Adunarea generală sau Conferinţa organizaţiei comunale sau orăşeneşti desemnează, prin vot, dintre membrii săi, o Comisie de propuneri alcătuită din 3 membri, care aleg, dintre ei, preşedintele comisiei.

    (2) Comisia va prezenta Adunării generale sau, după caz, conferinţei, candidaţii pentru funcţia de preşedinte şi pentru celelalte funcţii, conform numărului de membri ai Consiliului stabilit, în limitele cuprinse în Statutul PRM, în funcţie de mărimea organizaţiei respective.
    (3) După prezentarea propunerilor comisiei, membrii de partid sau delegaţii pot prezenta Adunării generale sau Conferinţei şi alte propuneri care sunt aprobate prin vot deschis şi care urmează să fie înscrise pe buletinul de vot.
    (4) Propunerile înscrise nominal pe buletinul de vot sunt supuse aprobării Adunării generale sau Conferinţei şi se adoptă, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

    Art.95.(1) Pentru alegerea preşedintelui şi a Consiliului organizaţiei municipale sau de sector al Municipiului Bucureşti, Conferinţa aprobă numărul membrilor acestuia, în limitele prevăzute de Statut, în funcţie de mărimea organizaţiilor respective.
    (2) Conferinţa organizaţiei municipale, respectiv Conferinţele organizaţiilor sectoarelor Municipiului Bucureşti, desemnează, prin vot deschis, dintre membrii lor, o comisie de propuneri alcătuită din 5-7 membri, care aleg preşedintele comisiei.
    (3) Comisia prezintă Conferinţei candidaturile nominale pentru preşedinte şi Consiliu.
    (4) După prezentarea propunerilor comisiei, delegaţii la Conferinţă pot prezenta şi alte propuneri care sunt înscrise pe buletinul de vot, cu acordul Conferinţei.
    (5) Propunerile se înscriu pe buletinele de vot, după aprobarea prealabilă de către Conferinţă şi se adoptă, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

    Art.96.(1) Pentru alegerea Birourilor executive ale Consiliilor organizaţiilor orăşeneşti, municipale sau de sectoare ale Municipiului Bucureşti, Conferinţele aprobă numărul de membri, în funcţie de mărimea organizaţiilor respective, în limitele prevăzute în Statut.
    (2) Consiliile organizaţiilor orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti aleg, direct pe funcţii, dintre membrii lor, membrii Birourilor executive, la propunerea preşedintelui ales, a membrilor consiliului sau a delegatului organului ierarhic superior.

    La nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti

    Art.97.(1) În vederea alegerii preşedintelui şi a Consiliului organizaţiei judeţene şi, respectiv, a Municipiului Bucureşti, Comisiei judeţene de arbitraj şi Comisiei judeţene de control financiar, precum şi a delegaţilor pentru Congresul partidului, Conferinţa organizaţiei judeţene şi, respectiv, a Municipiului Bucureşti stabilesc numărul membrilor acestora în funcţie de limitele cuprinse în Statut, desemnează, prin vot, o comisie de propuneri, formată din 5-7 membri care îşi aleg, dintre ei, preşedintele comisiei.

    (2) Comisia de propuneri definitivează şi prezintă candidaturile înregistrate în Conferinţă pentru funcţia de preşedinte şi stabileşte candidaturile nominale pentru membrii Consiliului, ai Comisiei judeţene de arbitraj şi ai Comisiei judeţene de control financiar precum şi ai delegaţiei pentru Congresul partidului.
    (3) Propunerile comisiei pot fi completate şi cu alte propuneri motivate care pot fi prezentate de delegaţi, direct în cadrul Conferinţelor respective.
    (4) Propunerile, înscrise nominal pe buletine de vot, sunt aprobate prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi la Conferinţa judeţeană, respectiv la Conferinţa Municipiului Bucureşti.

    Art.98.(1) Numărul membrilor ce vor fi aleşi în Biroul executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi în Biroul executiv al Municipiului Bucureşti se aprobă de către Conferinţele organizaţiilor respective, în funcţie de limitele cuprinse în Statut.
    (2) Pentru alegerea membrilor Biroului executiv judeţean, Consiliul organizaţiei judeţene, respectiv Consiliul organizaţiei Municipiului Bucureşti aleg, prin vot deschis, direct pe funcţii, membrii acestui organism, la propunerea preşedintelui filialei sau a delegatului Comitetului Director al partidului.
    (3) Pentru funcţiile de prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi şi secretari, se pot prezenta mai multe candidaturi dintre membrii aleşi ai Consiliului.
    (4) Candidaturile nominale se aprobă de către Consiliul respectiv, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

    B. La nivel naţional

    Art.99.(1) Pentru alegerea Consiliului Naţional al PRM, a Preşedintelui Partidului, a Comisiei centrale de arbitraj şi a Comisiei centrale de control financiar, Congresul aprobă numărul membrilor acestor foruri de conducere în limitele prevăzute în Statut şi alege, din rîndul delegaţilor, o Comisie de propuneri, formată din 9-17 membri, care îşi desemnează un preşedinte.
    (2) Comisia întocmeşte lista candidaţilor pentru Consiliul Naţional, pentru funcţia de Preşedinte al Partidului, pentru Comisia centrală de arbitraj şi Comisia centrală de control financiar, cu reprezentarea tuturor organizaţiilor judeţene şi cea a Municipiului Bucureşti, avîndu-se în vedere promovarea unui număr corespunzător de tineri şi femei.
    (3) După prezentarea propunerilor comisiei, se pot formula şi alte propuneri motivate, care se vor aproba, prin vot deschis, de către Congres, pentru a fi trecute pe buletinul de vot.
    (4) Listele candidaţilor vor fi definitivate de Comisia de propuneri şi vor fi prezentate, nominal, de către preşedintele Comisiei de propuneri, în plenul Congresului, după care se înscriu pe buletinul de vot şi se supun aprobării acestui forum, prin vot secret, cu majoritatea simplă a delegaţilor prezenţi.

    Art.100.(1) Consiliul Naţional al PRM ales de către Congres aprobă numărul de membri ce vor fi aleşi în Comitetul Director al partidului, în limitele stabilite prin Statut şi alege o comisie de propuneri formată din 7-11 membri.
    (2) Comisia de propuneri întocmeşte lista candidaţilor pentru Comitetul Director al partidului, în care sunt cuprinşi candidaţii de drept, stabiliţi prin Statut, şi alţi membri ai Consiliului Naţional.
    (3) Membrii Consiliului Naţional pot prezenta, în acest cadru, şi alte propuneri motivate.
    (4) Lista candidaţilor va fi definitivată de Comisia de propuneri şi prezentată nominal de către preşedintele acesteia, în plenul şedinţei Consiliului Naţional al partidului, după care aceasta este înscrisă pe buletinul de vot şi se supune aprobării, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

    Art.101.(1) Consiliul Naţional al PRM aprobă numărul de membri care vor fi aleşi în Biroul Permanent al partidului, în limitele stabilite prin Statut.
    (2) Pentru Biroul Permanent al partidului candidează numai membri ai Comitetului Director.
    (3) Candidaturile pentru acest forum se depun, individual, în scris, la Secretariatul Congresului, pentru fiecare funcţie şi departament în parte.
    (4) Candidaturile vor fi prezentate, nominal, pentru a fi trecute pe buletinul de vot, în ordine alfabetică, separat pentru fiecare funcţie şi departament în parte. (5) Candidaturile se aprobă, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor Consiliului Naţional al partidului.
    (6) Membrii Comitetului Director al partidului care doresc să fie aleşi în Biroul Permanent al partidului, au dreptul să candideze numai la o singură funcţie.
    (7) Comisia de numărare a voturilor, aleasă de către Consiliul Naţional, va centraliza voturile pentru fiecare candidat în parte şi va declara aleşi candidaţii care întrunesc cel mai mare număr de voturi, dacă aceştia întrunesc cel puţin majoritatea simplă a voturilor exprimate.
    (Cool În caz de balotaj, se organizează o nouă votare numai pentru primii doi candidaţi aflaţi în această situaţie.
    (9) În cazul în care după prima votare nu au fost completate toate locurile stabilite în Biroul Permanent al partidului, se organizează o nouă votare pentru cei care nu au întrunit jumătate plus 1 din voturile membrilor Consiliului Naţional.

    C. Comisiile de validare

    Art.102. În vederea verificării mandatelor de delegaţi şi a modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Conferinţele organizaţiilor judeţene sau la Congresul PRM, se constituie comisii de validare la nivelul conferinţelor, respectiv al Congresului, alcătuite după cum urmează:
    a) la comune şi oraşe din 3-5 membri;
    la municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti din 5-7 membri;
    c) la judeţe şi municipiul Bucureşti din 7-9 membri;
    la Congres din 9-15 membri;
    membrii Comisiei de validare sunt aleşi dintre delegaţii la Conferinţele respective, după caz, la Congresul PRM şi îşi aleg, din rîndul acestora, un preşedinte;
    Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar şi le prezintă Conferinţei şi Congresului, prin procesul verbal de şedinţă.

    D. Comisiile de numărare a voturilor

    Art.103. În vederea stabilirii rezultatului alegerilor, Adunările generale, Conferinţele, Congresul PRM şi Consiliul Naţional aleg, din rîndul membrilor sau al delegaţilor care nu şi-au depus candidatura pentru nici una dintre funcţiile care fac obiectul alegerilor, Comisiile de numărare a voturilor. Acestea se alcătuiesc din 3-15 membri. Comisia de numărare a voturilor verifică şi centralizează voturile obţinute pentru fiecare candidat în parte şi prezintă forurilor respective raportul cu privire la: numărul total al voturilor, numărul voturilor valabil exprimate, numărul voturilor anulate şi nominalizările candidaţilor aleşi ş.a.
    Art.104. Pentru a menţine şi stimula competiţia valorică în interiorul partidului, se recomandă prezentarea mai multor candidaturi la alegerea forurilor de conducere ale PRM la toate nivelurile.

    Art.1041). (1) În cazuri deosebite, forurile de conducere locale şi centrale ale Partidului România Mare pot coopta şi alţi membri, cu respectarea art. 63, alin.(2), (3) şi (4). Cooptarea noilor membri în organele de conducere locale şi centrale ale Partidului se validează, potrivit procedurilor de alegere prevăzute în Statutul Partidului şi de Legea partidelor politice, la prima şedinţă a organului competent.
    (2) Cooptarea unor membri ai partidului în cadrul forurilor de conducere locale şi centrale ale PRM se va face numai cu avizul prealabil scris, al organului ierarhic superior.

    XII. GRUPURILE PARLAMENTARE ŞI GRUPUL MINISTERIAL

    Art.105.(1) Grupurile parlamentare ale PRM din Senat şi din Camera Deputaţilor sunt alcătuite din toţi parlamentarii partidului, aleşi pe listele acestuia în cele două Camere.
    (2) Grupurile Parlamentare se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament propriu, aprobat de Biroul Permanent ale partidului.
    (3) Grupurile Parlamentare îşi aleg conduceri proprii, propun candidaţii lor pentru Birourile Permanente ale Camerelor şi pentru Birourile Comisiilor permanente ale acestora.
    (4) Deputaţii şi senatorii care părăsesc Grupurile Parlamentare ale PRM îşi pierd calitatea de membru al partidului.
    (5) Membrii Grupurilor Parlamentare excluşi sau care demisionează din partid au datoria morală să renunţe la mandatul de deputat sau de senator obţinut pe listele PRM, astfel încît locurile lor să poată fi ocupate de cei care urmează imediat pe liste în circumscripţiile respective, potrivit dispoziţiilor Legii electorale şi Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului.
    (6) Membrii Grupurilor Parlamentare ale PRM au ca principale atribuţii promovarea Programului politic al partidului în întreaga activitate legislativă şi parlamentară.

    Art.106. Grupul Ministerial este alcătuit din toţi miniştrii şi secretarii de stat, membri ai PRM care se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament propriu aprobat de către Biroul Permanent al partidului.

    XIII. ORGANIZAŢIA DE TINERET A PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

    Art.107. Partidul România Mare consideră tineretul un factor de o importanţă deosebită în viaţa socială, economică şi politică a Naţiunii şi promovează, prin măsurile şi concepţiile sale programatice, o reală politică naţională pentru noile generaţii.
    Art.108. OTRM este organizaţia internă a PRM şi îşi desfăşoară activitatea pe baza propriului Statut adoptat de Conferinţa Naţională a OTRM şi aprobat de Comitetul Director al partidului.

    Art.109.(1) În conformitate cu prevederile legii, din OTRM fac parte tineri cu vîrste cuprinse între 16 şi 35 de ani, care sunt membri sau simpatizanţi ai Partidului România Mare.
    (2) Pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, OTRM nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid.

    Art.110. Forurile de conducere al PRM de la toate nivelurile au obligaţia de a contribui la pregătirea şi promovarea tinerilor care fac parte din OTRM.

    Art.111.(1) OTRM se subordonează nemijlocit structurilor naţionale şi teritoriale ale partidului şi au, ca principal obiectiv, promovarea politicii pentru tineret a PRM, la toate nivelele.
    (2) OTRM constituie organizaţii de tineret la toate nivelurile organizaţiilor locale ale PRM, în comune, oraşe, municipii, sectoarele Municipiului Bucureşti, judeţe şi în Capitală.

    Art.112. Activitatea OTRM este controlată de Preşedintele partidului şi este coordonată de prim-vicepreşedintele partidului.
    Art.113. Afilierea OTRM la diferite structuri naţionale sau internaţionale de tineret este propusă de conducerile celor două organizaţii şi aprobată de Biroul Permanent al Comitetului Director al partidului.
    Art.114. În structura OTRM se constituie şi funcţionează Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) şi Mişcarea Studenţilor România Mare (M.S.R.M.). Regulamentele acestor organizaţii sunt aprobate de Comitetul Director al OTRM şi validate de Biroul Permanent al partidului.

    XIV. ORGANIZAŢIA DE FEMEI

    Art.115. PRM consideră că implicarea femeilor în viaţa socială, politică şi economică a ţării constituie un factor important pentru desfăşurarea activităţii partidului.

    Art.116. Organizaţia de Femei a PRM este o organizaţie internă a acestuia şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui Statut adoptat de Conferinţa Naţională a OFRM aprobat de Comitetul Director al partidului.

    Art.117. Femeile care au calitatea de membru al PRM îşi pot desfăşura activităţile specifice în organizaţii proprii, cu respectarea integrală a Statutului partidului. Aceste organizaţii se subordonează nemijlocit structurilor naţionale şi teritoriale ale partidului.

    Art.118. Organizaţia de Femei a PRM este un larg organism politic, patriotic, reprezentativ, în cadrul căruia se afirmă unitatea membrilor de partid şi a simpatizanţilor PRM, fără deosebire de naţionalitate, religie şi profesie.
    Art.119. Afilierea Organizaţiei de Femei la diferite structuri naţionale sau internaţionale este propusă de conducerea organizaţiei respective şi aprobată de Biroul Permanent al partidului.
    Art.120. Organizaţia de Femei a Partidului România Mare se pronunţă pentru afirmarea drepturilor egale între femei şi bărbaţi, precum şi alte drepturi consfinţite în Carta Naţiunilor Unite.

    XV. MIJLOACELE MATERIALE ŞI FINANCIARE ALE PARTIDULUI

    Art.121. Bunurile şi fondurile care constituie patrimoniul Partidului România Mare provin din cotizaţiile membrilor de partid, din veniturile aduse de organele de presă ale partidului, din donaţii, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din activităţile proprii, admise de lege.

    Art.122. Biroul Permanent al partidului urmăreşte ca, din sumele primite de la bugetul statului sub formă de subvenţii, să se aloce unele fonduri şi pentru finanţarea activităţii organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti, precum şi pentru finanţarea unor acţiuni ale organizaţiilor de tineret şi femei.
    Art.123. Cotizaţia de membru al partidului se stabileşte astfel:
    fiecare membru al Partidului România Mare plăteşte o cotizaţie lunară, stabilită de Consiliul judeţean PRM şi al Municip

      Acum este: Joi Noi 23, 2017 6:48 am