PRM-istii

Un forum pentru toti romanii !


    OTRM, Asociatia de Elevi Romania Mare si Miscarea Studenteasca Romania Mare !

    Distribuiţi
    avatar
    Admin
    Admin

    Mesaje : 40
    Data de înscriere : 13/02/2012
    Localizare : ROMANIA MARE

    OTRM, Asociatia de Elevi Romania Mare si Miscarea Studenteasca Romania Mare !

    Mesaj  Admin la data de Sam Feb 18, 2012 4:29 am

    TINERI PENTRU ROMANIA !

    CONSIDERATII PRELIMINARE
    O analiza a evolutiilor si politicilor guvernamentale din ultimii ani în domeniul tineretului ne îndreptateste sa constatam ca acestea nu au reusit sa ofere un cadru stimulativ pentru valorificarea energiei creatoare si novatoare a tinerei generatii. Desi tineretul este capabil sa se adapteze cel mai bine schimbarilor din societatea româneasca, este mai bine pregatit pentru competitie si eficienta, situatia sa economica si sociala este precara si involueaza sistematic. Pe de alta parte, se poate constata ca tinerii au o slaba participare politica, întrucît partidele nu au o oferta clara si credibila pentru ei sau îi marginalizeaza în planul deciziilor politice. Exceptia de la regula este reprezentata de Partidul România Mare, care a depasit zona declarativa, a adoptat o pozitie pragmatica fata de problemele tinerei generatii si a depus eforturi pentru a dezvolta o organizatie de tineret puternica si cu personalitate.

    Organizatia de Tineret România Mare nu considera tînarul român un "asistat social", ci un element determinant al dezvoltarii societatii românesti, un segment care reprezinta speranta de viata a Natiunii si factorul ei motrice. Prin energia de care dispune si prin entuziasmul caracteristic vîrstei, tînarul român poate juca un rol esential în însanatosirea societatii românesti, în conjunctura actuala, în care efortul statului este orientat catre reforma economiei nationale, în detrimentul protectiei sociale.

    Menirea sociala a tineretului consta în a se forma etic si moral, profesional si cultural, vizînd perspectiva viitorului sau STATUT si implicit a rolului pe care si-l va asuma o data devenit individ matur. Schimbarea sistemului de valori si crearea unui vid în domeniul vietii educational-spirituale, actioneaza ca o bariera cu efecte descurajante în sensul participarii tinerilor la actiunea sociala. Tineretul are de ales între a asimila experienta predecesorilor maturi, creata într-un sistem ideologic totalitar si a respinge totalmente experienta predecesorilor sai, ce coincide cu perioada de tranzitie, asumîndu-si deplin consecintele si riscul unei astfel de decizii.
    Tineretul este grupat în societate în doua mari categorii: STUDIOS si SOCIO-PROFESIONAL. În pofida acestei divizari conventionale, reprezentantii ambelor categorii sînt îngrijorati si înainteaza probleme ca:
    - drepturi politice pentru tineret;
    organizarea procesului de instruire;
    integrarea socio-profesionala;
    reglementarea raporturilor de munca;
    asigurarea si asistenta sociala;
    - cresterea importantei institutiilor pentru tineret;
    protectia familiei tinere;
    preîntîmpinarea si reducerea fenomenelor de devianta si delincventa la tineri.
    Organizatia de Tineret România Mare a aparut ca o necesitate si se exprima ca principal suport al promovarii politicii pentru tineret a Partidului România Mare. Tinerii au învatat si învata aici sa adopte o atitudine politica sanatoasa, conforma cu valorile si traditiile românesti. Ei abordeaza, de asemenea, problemele economice si sociale ale României dintr-o perspectiva ideologica flexibila, întelegînd ca nu exista o politica economica de dreapta sau de stînga, ci exista o politica economica buna sau proasta.
    Programul "Tineri pentru România" constituie o viziune pragmatica asupra trecutului, prezentului si viitorului tinerei generatii din perspective sociale, economice si politice.

    REFLEXII ALE TINEREI GENERATII ÎN DOCTRINA NATIONALA
    O scurta incursiune în istoria moderna a tarii noastre, ne releva rolul tineretului de-a lungul procesului de cristalizare si afirmare a Doctrinei Nationale. De la pandurii lui Tudor Vladimirescu, pâna la generatia pasoptista si eroii din Razboiul de Independenta si luptele purtate pentru reîntregirea nationala, tânara generatie a slujit desavârsirea Idealului National pâna la sacrificiul suprem al jertfei de sine. România interbelica a purtat amprenta activismului tinerelor elite animate de instinctul sanatos al conservarii morale. Nationalismul de stat promovat de guvernarea Maresalului Ion Antonescu s-a bazat pe contributia importanta a tineretului român. Aportul semnificativ al noii generatii se regaseste si în aspectele pozitive ale regimului existent pâna în decembrie 1989, în special în dezvoltarea economiei nationale si în progresul stiintific înregistrat în multe domenii. De altfel, cei mai gloriosi nationalisti sunt considerati a fi creatorii care cuceresc eternitatea, prin încrederea lor profunda în valorile si traditiile noastre nationale.
    Implicarea tineretului în promovarea Doctrinei Nationale n-a fost niciodata privita cu ochi buni de fortele care acreditau ideea ca în România se traieste bine numai prin tranzactii internationaliste. Nichifor Crainic sintetiza astfel campania de prigonire a tinerilor corifei ai Doctrinei Nationale: " Un Balcescu a trebuit sa moara ofticos în exil. Un Kogalniceanu, un Alecsandri au trebuit sa pribegeasca peste hotare. Un Eminescu a dus o viata de martir si a murit parasit si nebun. Un N. Paulescu a fost boicotat toata viata. Un N. Iorga a fost declarat un nebun în anii sai de superb nationalism. Un A.C. Cuza a trebuit sa treaca printr-o mie de injurii si prin purgatoriul unei mari înscenari judiciare."
    Noua generatie nationalista, fascinata de cautarea nemuririi, si-a desenat profilul spiritual si misiunea sa istorica, s-a abandonat propriei soarte si si-a devenit singur îndrumator. Indiferent de perioada istorica în care a activat, tineretul reunit sub stindardul sfânt al Doctrinei Nationale a fost o lume în sine, cristalizata din zbuciumul colectiv care genera permanent credinte si nadejdi aruncate catre viitor. Tinerii creatori ai României, deschizând ochii în eternele razboaie de aparare purtate pe teritoriul tarii, n-au avut copilarie si, profund justificat, i-au privit cu ostilitate pe supravietuitorii profitori.
    Prapastia creata între lumea veche si lumea noua, a reformelor si înnoirii necesare, a împins tineretul nationalist în linia întâi a schimbarilor de sistem. Daca nationalistii veacului al XIX-lea n-au fost altceva decât o prima încercare a poporului român maturizat de a iesi în lumina istoriei, nationalistii secolului XX au trait destinul acestei tari, punând pasiune în încercarea disperata de a produce schimbarea la fata a României. Tineretea românilor nationalisti a fost o stare care s-a refuzat oricaror judecati de valoare. Bazându-se pe realitatea ca exista o anumita vârsta ( 16-35 de ani) când absolut toata lumea poate depasi conditia umana, noua generatie a trait cu toata intensitatea mitul nemuririi, iubind România cu frenezie, disperare si, totodata, profunzime.
    Raspunzând de la o epoca la alta, la alte vointe de creatie în ordin politic, dar mentinându-se pe aceeasi linie ideologica nationalista si traditionalista, tineretul a militat pentru o tara puternica si întregita în hotarele ei firesti, pentru justitie sociala si pentru întarirea stâlpilor statului: Armata Nationala, Biserica si Scoala Românesca. Tineretul nationalist a transformat bogatiile sufletului românesc în valori spirituale de circulatie universala.
    Doctrina Nationala a oferit tineretului român baza ideologica propice deplinei sale afirmari si participari la propasirea Neamului Românesc. Noua generatie a fost motorul tuturor miscarilor reformatoare vizând supravietuirea si mentinerea tarii noastre în rândul statelor puternice si civilizate ale lumii. Forta si nucleu inovator al societatii românesti, tineretul a fost preocupat de destinul istoric al patriei si natiunii cu aceeasi intensitate cu care s-a îngrijit de schimbare în bine a realitatii imediate.
    Având o psihologie aparte, tânarul nationalist a fost întotdeauna, prin esenta sa, un militant pentru cauza neamului sau, pentru interesele comunitatii nationale înauntrul careia s-a nascut. Constiinta etnicitatii sale i-a dat mereu convingerea ca, dincolo de genul proxim al europenitatii si universalismului sau, trebuie sa se gândeasca la diferenta specifica pe care i-o confera românismul.
    În perioada contemporana, energiile vitale ale natiunii române au fost grupate în jurul Partidului România Mare si a liderului acestuia, dl. Corneliu Vadim Tudor. Contextul geo-politic international, dar si situatia interna sunt de o asemanare izbitoare cu cele existente în istoria mai mult sau mai putin recenta a României. Fortele tineretului nationalist, active si constiente de misiunea istorica a noii generatii (refacerea României Mari) si-au asumat raspunderea actiunii politice în cadrul structurilor Organizatiei de Tineret România Mare, structura interna a P.R.M. care promoveaza Doctrina Nationala. Idealurile tinerilor nationalisti de azi nu se deosebesc cu nimic de acelea care au însufletit lupta înaintasilor nostri. Nationalismul mesianic si vizionar, fertil si dezrobitor, creator si civilizat, progresist si democratic, caracterizeaza activismul politic de azi al tinerei generatii de aparatori ai valorilor si intereselor românesti. Componenta nationalista a tineretului sau, altfel spus, componenta tânara a nationalismului este mai mult decât un mit sau un slogan: constituie o realitate istorica imposibil de negat sau de ignorat. Dincolo de fi o vârsta, tineretea este o stare de spirit generatoare de mentalitati reformatoare. Întoarcerea la nationalism, gest de normalitate, simbolizeaza închiderea unui cerc deschis de revolutia lui Tudor, în urma cu aproape doua veacuri. Doctrina Nationala a fost cea care a unit generatii diferite de tineri militanti într-o cununa sfânta a credintei si eroismului.

    ANALIZA SOCIAL-ECONOMICA SI POLITICA A SITUATIEI TINERETULUI
    Principalele variabile macroeconomice ale vietii tinerei generatii se înscriu pe o curba descendenta, cu efecte nestimulative pentru cresterea economica, fapt ce afecteaza situatia economica a populatiei tinere.
    - nivelul de trai
    " creste ponderea consumului alimentar în ansamblul componentelor consumate;
    " regres în ceea ce priveste continutul în calorii si factori nutritivi (parametrii unui consum caracteristic starii de saracie);
    " creste ponderea persoanelor tinere aflate la limita saraciei, mai ales în regiunile N-E si Sud ale tarii;
    " conditii de locuire precare, ponderea o detin locuintele fara facilitati civilizate;
    " majoritatea tinerilor necasatoriti locuiesc împreuna cu parintii, cei casatoriti nu-si pot permite cumpararea sau construirea unei locuinte proprii.
    - munca si venituri
    " ocuparea fortei de munca tinere - unul din aspectele cele mai tensionate - rata somajului în rîndul tinerilor este mai mare decît rata medie a somajului;
    " venituri - scaderea nivelului real al acestora (în primul rînd datorita inflatiei) - sursa principala de venituri o constituie parintii ( în general familia );
    evolutia demografica, migratia, emigratia
    " scaderea accentuata a natalitatii si fertilitatii (sub nivelul care asigura simpla înlocuire a generatiilor);
    " reducerea relativa a grupelor tinere de vîrsta în populatia activa;
    " mortalitatea în crestere a populatiei tinere;
    " speranta de viata pentru tineri este cu 5-6 ani mai mica decît în tarile dezvoltate;
    " migratia si-a schimbat sensul fluxului migratoriu; pentru tineri s-a mentinut directia dinspre rural spre urban;
    " tendinta de emigrare - mai accentuata în rîndurile tinerilor din urban, iar dintre acestia în rîndurile absolventilor de învatamînt superior (artistic, medicina, informatica), devine tot mai mult o alternativa /optiune pentru realizarea profesionala si umana.
    - învatamânt, educatie
    " gradul de cuprindere în învatamânt a populatiei de vârsta tânara - tendinta negativa (cu exceptia celui corespunzator învatamântului superior);
    " cea mai drastica reducere se manifesta la nivelul învatamântului secundar ciclul II;
    " participarea redusa în învatamântul secundar are implicatii majore asupra capitalului educational al populatiei.
    " rata ridicata a somajului în rândurile absolventilor de învatamânt profesional si liceal;
    " o anumita depreciere a importantei instructiei si educatiei în perceptia publica si cresterea continua a fenomenului de abandon scolar.
    - cultura
    " scaderea relativa a nivelului de cultura a populatiei tinere;
    " cea mai raspîndita activitate "culturala" - vizionarea emisiunilor de televiziune;
    " vizionarea de spectacole (teatru /cinema), lectura (literatura), în mai mica masura;
    " dezinteres pentru: informare culturala, consum cultural, orizont de cultura generala.
    sanatate
    " tendinta de deteriorare a sistemului sanitar, consecinta a scaderii nivelului de trai;
    " la grupa de vîrsta 16-24 ani predomina afectiuni respiratorii (determinate de poluare, igiena precara), boli infectioase si parazitare (datorate ineficientei programelor de imunizari, viata sexuala precoce, carente de alimentatie);
    " cresterea consumului de droguri concomitent cu tendinta de scadere a vîrstei de debut a acestei îndeletniciri;
    " raspîndirea flagelului SIDA si a bolilor venerice.
    - participare civica/politica
    " fata de reculul înregistrat în perioada 1991 - 1993, dupa anul 1997 se constata un flux ascendent;
    " ONG-urile mai active, preponderent în zona urbana, au orientare spre activitati de recreere, asistenta sociala, cultura, drepturile omului;
    " participarea civica este în general modesta desi în principiu este apreciata a fi benefica;
    " participarea politica este deosebit de redusa, iar tinerii antrenati în activitatile politice concrete sunt foarte putini;
    " se mentioneaza un anume dezinteres pentru viata politica în general (activitatile parlamentului, guvernului) si o accentuata neîncredere în aceste institutii.
    - familia tânara
    " viata de familie se afla sub semnul frustrarii, desi (sau tocmai din acest motiv) institutia familiei este considerata, înca, o valoarea sociala fundamentala;
    " se produc modificari în comportamentul nuptial si sexual;
    " ponderea familiilor nucleare tinere (grup familial: sot, sotie, copii) tinde sa scada (cauze preponderent socio-economice, dar si schimbare de mentalitate);
    " rata nuptialitatii este în continua descrestere;
    " fenomenele de violenta domestica.
    - valori moral - cetatenesti
    " orizontul moral - caracterizat de scaderea interesului/deschiderii tinerilor catre: comunicativitate, sociabilitate, compasiune, indulgenta, altruism;
    " creste interesul pentru individualism, egoism;
    " orizontul valoric:
    - nu este structurat pe un sistem de valori clare si coerente;
    - exista o anume dezorientare axiologica; se resimte lipsa unor modele pozitive de comportare;
    " valoarea superioara este de multe ori confundata cu fericirea personala.
    " majoritatea tinerilor se declara credinciosi, dar putini sînt practicanti ai vietii religioase;
    " dupa o anume recrudescenta a vietii religioase (1990-1991), se constata o relativa diminuare a gradului de religiozitate si a frecventarii bisericii;
    " o oarecare accentuare a tendintelor si/sau interesului fata de secte, grupari si curente noi cu caracter mistic.

    CADRUL LEGISLATIV SI INITIATIVE ÎN SPRIJINUL TINEREI GENERATII
    Pornind de la premiza existentei unor probleme majore specifice tinerei generatii, printre care: insatisfactia pe care tinerii o au fata de calitatea vietii; nemultumirea tinerilor fata de lipsa competentei reale si a oportunitatilor de afirmare corecte; transformarea tinerilor în principala sursa de alimentare a somajului; afectarea prioritara a tinerilor de actuala criza de locuinte; participarea sociala scazuta a tinerilor, generata de perceptia unui mediu social nefavorabil afirmarii profesionale, marcat de coruptie, nereceptiv la problemele specifice; proliferarea unei vulnerabilitati marite a tinerilor; cresterea riscului de marginalizare si excluderea tinerilor din societate, Partidul România Mare va promova prin Organizatia de Tineret România Mare programe speciale pe termen scurt si mediu care vor urmari:
    " sporirea participarii tinerilor la viata economica prin proiecte - pilot în afaceri si experimentarea unor centre pentru dezvoltarea si folosirea eficienta a resurselor umane;
    " valorificarea potentialului creativ al tineretului, prin stimularea activitatilor tehnico-aplicative în domeniul informatic, prin sprijin public acordat de stat tinerilor deosebit de înzestrati;
    " acordarea de sanse egale tinerilor pe parcursul întregului proces educational, fiind eliminate practicile care favorizeaza orice fel de discriminare;
    " sprijinirea restructurarii sistemelor de educatie si instruire pentru tineret, în sensul promovarii cunoasterii limbii, culturii si traditiilor nationale;
    " crearea conditiilor care sa asigure sporirea participarii tinerilor la viata economica, prin promovarea unui sistem formativ de natura a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de învatamânt si piata fortei de munca;
    " stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin învatare si prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite si facilitati fiscale;
    " facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii, a adaptarii acestora la rigorile economiei de piata;
    " initierea si sustinerea de programe de informare, consiliere si orientare profesionala a tinerilor, precum si sustinerea de initiative în domeniul consilierii de cariera, reconversiei profesionale si medierii muncii;
    " actioneaza pentru realizarea unor programe care sa valorifice potentialul creativ al tinerilor prin specializarea în domeniul tehnicii de calcul si utilizarea tehnologiei moderne;
    " construirea unui sistem formativ, adaptat evolutiei scolare a tinerilor supradotati, si înfiintarea unor centre de valorificare a creativitatii tehnico-stiintifice a acestora;
    " atragerea tinerilor la viata publica si la luarea deciziei, corespunzator principiilor de comanagement;
    " initierea de masuri care sa faciliteze difuzarea informatiei necesare tinerilor prin crearea si consolidarea unei retele de centre de informare si documentare pentru tineret, precum si editarea unor studii si lucrari pentru tineret;
    " reducerea delincventei în rândul tineretului prin sustinerea unor actiuni de educatie moral-religioasa, civica, igienico-sanitara;
    " relansarea sportului de masa si a turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activitatilor de vacanta si timp liber;
    " stimularea asociativitatii tineretului si sustinerea prioritara a parteneriatului cu structurile de si pentru tineret reprezentative ale societatii civile;
    " permanentizarea consultarii cu organizatiile de tineret ale partidelor politice;
    " crearea si promovarea unor structuri educationale de natura sa contribuie la facilitatea si optimizarea integrarii socioprofesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati, a celor cu nevoi speciale, etc.;
    " sprijinirea participarii tineretului la activitatea internationala de tineret si a integrarii structurilor nationale de tineret cu cele internationale;
    " încurajarea schimburilor internationale de tineri si promovarea mobilitatii tinereilor în spatiul european si international;
    " dezvoltarea parteneriatului cu Consiliului Tineretului din România si consultarea permanenta cu structurile de tineret reprezentative;
    " realizarea unui plan national de restructurare si dezvoltare a serviciilor pentru tineret
    Partidul România Mare are în vedere initierea unor proiecte de legi care sa asigure umplerea vidului legislativ în domeniul tinerei generatii si sa raspunda minimelor cerinte si necesitati ale tineretului.



    Dintre acestea, cele mai importante sînt:
    a) Lege privind protectia tineretului împotriva factorilor de risc (Legea Tineretului);
    b) Lege pentru reglementarea situatiei juridice a patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist;
    c) Lege pentru constituirea Consiliului Tineretului din România;
    d) Lege privind înfiintarea Agentiei Nationale de Turism si Programe pentru Tineret;
    e) Lege privind instituirea Zilei Nationale a Tineretului;
    f) Lege pentru stimularea stabilirii tinerelor familii în mediul rural si pentru atragerea tinerilor spre satul românesc;
    g) Legea Sportului de Masa.

    STRUCTURILE ASOCIATIVE DE TINERET - PARTE DETERMINANTA A SOCIETATII CIVILE
    Tinerii simt chemarea de a fi "actori" importanti ai demersului social. Aceasta "chemare" este nu numai fireasca, dar si necesara, deoarece fara participarea tinerilor arealul social ar fi unul incomplet, artificial, disfunctional. Participarea libera, performant creatoare, a personalitatii tânarului ajunsa la constiinta de sine cere o societate democratica, ca produs si cerinta a viabilitatii statului de drept.
    Tânarul cauta congruente si relationari interumane cu cei a caror perceptie despre viata, societate, univers si valori este asemanatoare, compatibila. În acest proces de cautare se produc fenomene de decantare si clarificare a coordonatelor propriei personalitati, a optiunilor si orientarilor fiecaruia. Cadrul propice de derulare a acestor fenomene este viata asociativa.
    Fenomenul asociationist reflecta nevoia tinerilor de a se manifesta potrivit convingerilor si aspiratiilor proprii, de participare la viata sociala, politica, culturala, artistica, stiintifica, respectiv de integrare în societatea civila, de modelare si afirmare a acesteia. Pe de alta parte, viata asociativa reprezinta o modalitate importanta de validare sociala a potentialului organizatoric, de concretizare a asteptarilor, de verificare si dezvoltare a capacitatilor creatoare ale tinerilor.
    În planul vietii asociative, ca factor al societatii civile, activitatea structurilor de tineret poate deveni un loc si un cadru de valorificare a potentialului tineretului pentru accentuarea eficientei societatii democratice. Contributia individuala a fiecaruia dintre tinerii angrenati în viata asociativa poate deveni un factor de integrare specific pentru rezolvarea problemelor de ansamblu ale tinerilor si ale societatii. Organizarea structurala a asociatiilor pentru tineret trebuie sa fie suficient de supla, de flexibila, pentru a putea raspunde rapid si eficient aspiratiilor de afirmare socio-profesionala si civica a tinerilor.
    Tinând cont de greutatile cu care se confrunta tineretul, se cere mai multa întelegere din partea autoritatilor, care de cele mai multe ori lasa impresia ca nu privesc cu suficienta atentie, seriozitate si responsabilitate doleantele tineretului. De asemenea, se impune sprijinul sustinut al autoritatilor administratiei publice locale, atât pentru mediatizarea actiunilor structurilor asociative de tineret, cât si sprijin financiar pentru derularea activitatii în cele mai bune conditii, deoarece problema fondurilor este deosebit de delicata si importanta în acelasi timp. Delicata, deoarece, în contextul unui buget de austeritate, e greu de gasit solutii viabile si în acelasi timp legale, pentru ca finantarea implica reglementarea si clarificarea raportului guvernamental/neguvernamental în esenta sa principiala si functionala.
    Într-o încercare de sistematizare, Organizatia de Tineret România Mare propune urmatoarele directii de actiune, atât pentru eficientizarea politicii guvernamentale în favoarea tinerilor, cât si pentru optimizarea implicarii organizatiilor neguvernamentale de tineret si a organizatiilor de tineret ale partidelor politice în rezolvarea problemelor majore cu care se confrunta generatia tânara:
    1) Abordarea globala si integrata a politicii de tineret. Deoarece problematica tineretului intra în sfera de competenta a mai multor autoritati publice, precum si a unor structuri ale societatii civile, ceea ce face ca gestionarea politicilor în favoarea tinerilor sa îmbrace un caracter interdepartamental si, totodata, sa fie dependenta de cooperarea cu structurile societatii civile, apreciem ca încredintarea raspunderii pentru solutionarea problemelor tineretului numai unei substructuri a administratiei publice nu este de natura sa asigure eficienta politicii guvernamentale în materie de tineret;
    2) Dezvoltarea structurilor de interfata cu societatea civila. Potentialul pe care structurile societatii civile îl au în preluarea si gestionarea unor segmente specifice ale activitatii pentru solutionarea problemelor tineretului nu este deloc neglijabil si, în conditiile unei politici guvernamentale de sustinere a acestora, rolul lor ar putea deveni si mai consistent. Important este ca, în cadrul unei politici globale si integrate, sa fie corect si continuu evaluat potentialul acestora, sa se delimiteze sectoarele sau domeniile de actiune ce pot fi asumate în conditii de eficienta de catre ele si sa fie create structuri de interfata la nivelul tuturor autoritatilor publice, apte sa asigure transferul de competenta si de resurse catre acestea;
    3) Legatura cu cercetarea. Practica europeana, atât la nivelul organismelor guvernamentale si interguvernamentale, cât si la nivelul reuniunilor stiintifice pe probleme de tineret si societate civila, dovedeste tot mai mult recunoasterea faptului ca cercetarea este un partener necesar în proiectarea si evaluarea politicilor în favoarea tinerilor;
    4) Parteneriatul stabil si delegarea competentelor. În acest sens, consideram ca este necesar ca, pe domenii de activitate si competenta, autoritatile publice implicate în gestionarea politicilor sociale, în general, si a politicilor pentru tineret, în special, trebuie sa identifice partenerii potentiali, sa le evalueze capacitatea de actiune si sa-si constituie retele relativ stabile de parteneriat cu structurile societatii civile în vederea realizarii obiectivelor asumate sau atribuite;
    5) Asigurarea cadrului legislativ pentru un parteneriat real cu structurile asociative în politica de tineret. Apreciem ca fiind necesara, daca se doreste un parteneriat real si consistent cu societatea civila, îmbunatatirea legislatiei privind administratia publica si legislatia financiara;
    6) Perfectionarea sistemului informational. Tinerii se simt si sunt putin informati cu privire la activitatea si oportunitatile deschise de autoritatile publice si chiar cu privire la activitatea structurilor asociative de tineret.

    OBIECTIVELE POLITICE ALE ORGANIZATIEI
    Organizatia de Tineret "România Mare" promoveaza pentru tânara generatie Doctrina Nationala si Programul P.R.M., propunându-si sa dezvolte o politica pragmatica, dinamica si constructiva, bazata pe apararea valorilor românesti, educatia patriotica a noii generatii si cultivarea spiritului nationalist. Generatia noastra îsi asuma îndeplinirea nobilei misiuni istorice de reîntregire a tarii în hotarele ei firesti prin refacerea României Mari.
    O.T.R.M. doreste sa contribuie la formarea politica a tinerilor si la încurajarea participarii acestora la viata publica si la exercitarea drepturilor lor electorale. Organizatia militeaza pentru cultivarea în sufletele si în mintile tinerilor a responsabilitatilor civice, a respectului fata de semenii lor, a solidaritatii umane, a iubirii si loialitatii fata de Tara si Neam, cultul eroilor Patriei si religia crestina având loc de frunte. O.T.R.M. se pronunta pentru o reforma reala a sistemului de învatamânt prin cresterea duratei învatamântului general obligatoriu, revizuirea programelor scolare, modernizarea retelei de învatamânt la toate nivelurile, atât în mediu urban, cât si în mediul rural.
    Organizatia de Tineret "România Mare" include în sfera preocuparilor sale programe complexe de protectie a tinerilor, cuprinzând garantarea dreptului la învatatura si a gratuitatii învatamântului de stat, a dreptului la munca potrivit competentelor individuale, dreptului la recreere, masuri de sprijinire de catre stat a tinerelor familii, prin alocare de locuinte si, dupa caz, prin acordarea de credite subventionate în vederea dobândirii de locuinte si a bunurilor de folosinta îndelungata necesare în gospodarie.
    O.T.R.M. se va implica în elaborarea si promovarea unui program national de combatere si prevenire a criminalitatii în rândurile tinerilor.
    Organizatia considera viata asociativa ca o modalitate importanta de validare sociala a potentialului si capacitatilor creatoare ale tinerilor, venind în întâmpinarea nevoilor si aspiratiilor acestora de a se manifesta potrivit convingerilor proprii si de integrare în societate, de participare la viata politica, economica, stiintifica si culturala.
    Organizatia de Tineret "România Mare" va sprijini integrarea noii generatii în structurile internationale asociative, precum si schimbul de experienta care trebuie sa existe permanent între organizatiile de tineret din tara si cele din strainatate.
    O.T.R.M. a militat pentru retrocedarea patrimoniului care a apartinut fostului U.T.C. catre Fundatiile pentru Tineret existente pe teritoriul României si pentru ca întreaga baza materiala sa fie utilizata în folosul unui numar cât mai mare de tineri.
    Organizatia sustine integrarea sociala a tineretului, educatia, instruirea si formarea profesionala de calitate a tinerei generatii, dar si promovarea unor masuri de reducere a vulnerabilitatii tinerilor la factorii de risc.
    O.T.R.M. îsi propune sa militeze pentru revigorarea satului român, în vederea mentinerii si atragerii tinerilor din mediul rural prin facilitarea obtinerii unor credite preferentiale.
    Organizatia de Tineret România Mare va colabora cu toate institutiile si asociatiile implicate în ocrotirea tinerilor defavorizati si va contribui la reabilitatea si reintegrarea în societate a tinerilor marginalizati.
    O.T.R.M. va activa pentru promovarea si stimularea profesionala a tinerilor cercetatori si specialisti si va milita pentru acordarea de înlesniri fiscale agentilor economici care angajeaza tineri, printr-un sistem adecvat de impozitare.
    Organizatia va contribui la crearea unui sistem performant de centralizare a cererii si ofertei de locuri de munca la nivel local si national.
    Organizatia de Tineret România Mare va analiza permanent situatia tinerei generatii si va va propune Parlamentului acte normative care sa vina în sprijinul tineretului, raspunzând necesitatilor sociale ale momentului.



    Programul National "Tineri pentru România !" cuprinde principalele reflectii, atitudini, idei si masuri pe care tinerii, membri Organizatiei de Tineret România Mare, le propun pentru tînara generatie.
    Dar ce ne propunem pentru noi ?
    " Cresterea numarului de membri si simpatizanti
    " Cresterea calitatii tinerilor implicati în managementul politic al organizatiei
    " Dezvoltarea structurii organizatorice prin înfiintarea de filiale în toate localitatile Tarii
    " Îmbunatatirea comunicarii între membrii si forurile de conducere ale filialelor si între filiale
    " Atragerea resurselor financiare necesare pentru realizarea programelor de activitati ale O.T.R.M.
    " Promovarea tinerilor în structurile de conducere ale P.R.M. de la toate nivelurile ierarhice
    " Promovarea tinerilor în structurile administratiei publice centrale si locale
    " Perfectionarea sistemului de relatii nationale si internationale ale organizatiei
    " Dezvoltarea bazei documentare a O.T.R.M. pe domenii specifice
    " Perfectionarea sistemului de relatii cu tinerii la nivelul fiecarei filiale a organizatiei
    " Realizarea unor demersuri eficiente pentru obtinerea unor spatii strict necesare pentru desfasurarea în bune conditii a activitatilor curente
    " Stabilirea unor contacte permanente cu mass-media pentru promovarea imaginii O.T.R.M.
    " Colaborarea cu departamentele specializate ale P.R.M. pentru elaborarea unor proiecte legislative în domeniul tineretului
    CRESTEREA ROLULUI ORGANIZATIEI DE TINERET ROMÂNIA MARE ÎN MISCAREA DE TINERET DIN ROMÂNIA SI MENTINEREA ORGANIZATIEI (O.T.R.M.) PE PODIUMUL ORGANIZATIILOR DE TINERET POLITICE DIN ROMÂNIA !

    http://www.partidulromaniamare.ro/organizatia-de-tineret-romania-mare/88-qtineri-pentru-romaniaq.html



    avatar
    Admin
    Admin

    Mesaje : 40
    Data de înscriere : 13/02/2012
    Localizare : ROMANIA MARE

    Statutul OTRM !

    Mesaj  Admin la data de Sam Feb 18, 2012 4:30 am

    CAPITOLUL I
    DISPOZIŢII GENERALE

    SECŢIUNEA I
    DENUMIREA ŞI ÎNSEMNUL ORGANIZAŢIEI

    Art.1
    Denumirea integrală a organizaţiei este ORGANIZAŢIA DE TINERET ROMÂNIA MARE, iar denumirea sa prescurtată este O.T.R.M.
    Art.2
    (1) Însemnul Organizaţiei de Tineret România Mare este VULTURUL CRUCIAT, însemn derivat din simbolistica heraldică a Basarabilor şi Brâncovenilor (anexă).
    (2) Însemnul organizaţiei este folosit ca sigiliu unic, ştampilă şi antet.

    SECŢIUNEA II

    DEFINIRE, SCOP ŞI OBIECTIVE

    Art.3
    Organizaţia de Tineret România Mare este constituită ca organizaţie politică de tineret, structură internă a Partidului România Mare, în conformitate cu prevederile legale.
    Art.4
    O.T.R.M. promovează pentru tânăra generaţie Programul Politic al Partidului România Mare şi Doctrina Naţională.
    Art.5
    O.T.R.M. îşi propune să dezvolte o politică de tineret pragmatică, dinamică şi constructivă bazată pe promovarea valorilor româneşti, educarea patriotică a tinerei generaţii şi cultivarea spiritului naţionalist, să contribuie la formarea politică a tinerilor şi la încurajarea participării acestora la viaţa publică şi la exercitarea drepturilor lor electorale.
    Art.6
    Obiectivele principale ale Organizaţiei de Tineret România Mare sunt următoarele:
    susţine Partidul România Mare în realizarea Programului său politic şi promovează programe specifice în sprijinul tinerei generaţii;
    contribuie la formarea educaţiei patriotice a tinerilor în spiritul idealurilor şi aspiraţiilor de veacuri ale Poporului Român;
    susţine rolul Statului ca factor determinant pentru crearea în societate a condiţiilor optime de afirmare socială, economică şi politică a tinerilor;
    promovează solidaritatea umană, valorile familiei şi ale moralei creştine;
    elaborează pentru tineret programe specializate de educaţie, protecţie socială, formare profesională, cultură, sănătate, ecologie, sport, turism ş.a.;
    apără drepturile şi libertăţile tinerilor şi respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică a acestora, în conformitate cu reglementările în domeniu;
    susţine importanţa tinerei generaţii în viaţa socială, economică şi politică a ţării;
    respinge toate atitudinile de marginalizare sau discriminare a tineretului, precum şi manifestările antiromâneşti, extremiste, rasiste, şovine, xenofobe, care denotă intoleranţă sau separatism teritorial pe criterii etnice;
    dezvoltă relaţii de colaborare cu alte organizaţii sau structuri democratice de tineret politice sau neguvernamentale, din România şi din lume;
    stabileşte legături de colaborare cu tinerii basarabeni (unionişti), în vederea organizării de programe culturale comune, avînd ca deziderat unirea culturală cu Basarabia.

    CAPITOLUL II

    MEMBRII ORGANIZAŢIEI

    SECŢIUNEA I
    CALITATEA DE MEMBRU AL ORGANIZAŢIEI

    Art.7
    Poate deveni membru al Organizaţiei de Tineret România Mare orice tânăr român, membru sau simpatizant al Partidului România Mare, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, fără deosebire de naţionalitate, religie sau sex, care recunoaşte Statutul şi Programul organizaţiei şi militează pentru înfăptuirea Programului politic al Partidului România Mare. Până la împlinirea vârstei de 18 ani, membrii O.T.R.M. nu au drepturile şi obligaţiile membrilor P.R.M.
    Art.8
    Nu poate deveni membru al Organizaţiei de Tineret România Mare tânărul care a comis infracţiuni şi a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, care promovează violenţa sau orice formă de extremism sau care activează în alte organizaţii politice sau neguvernamentale care promovează obiective contrare Programului politic al Partidului România Mare.
    Art.9
    (1) Calitatea de membru al Organizaţiei de Tineret România Mare se dobândeşte în baza unei adeziuni specifice, formulată în scris, depusă la organizaţia locală în raza căreia tânărul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul în care îşi desfăşoară activitatea, la alegerea sa, şi este aprobată de conducerea acesteia la prima sa întrunire.
    (2) Hotărârea conducerii organizaţiei locale de respingere a aderării poate fi contestată de persoana în cauză, în termen de 7 zile, la organismul de conducere ierarhic superior, acesta pronunţându-se prin decizie definitivă, în maxim 15 zile de la data primirii contestaţiei.
    Art.10
    Transferul unui membru al O.T.R.M. dintr-o organizaţie locală în alta se face în baza unei cereri de transfer, motivată prin schimbarea domiciliului, reşedinţei sau locului în care acesta îşi desfăşoară activitatea şi este aprobat de Biroul de conducere al organizaţiei din care face parte şi de cel al organizaţiei în care este solicitat transferul. Aprobarea Biroul de conducere al organizaţiei din care face parte membrul care solicită transferul va fi însoţită o recomandare către Biroul de conducere al organizaţiei în care acesta urmează să fie transferat.
    Art.11
    Pierderea calităţii de membru al O.T.R.M. se produce ca urmare a demisiei, radierii sau excluderii din organizaţie.
    Demisia unui membru al O.T.R.M. are loc în baza şi la data depunerii cererii de demisie, ca expresie a voinţei liber exprimate de persoana în cauză.
    Radierea unui membru al O.T.R.M. se face ca urmare a constatării neîndeplinirii condiţiilor care au stat la baza obţinerii calităţii de membru al O.T.R.M.
    Excluderea unui membru al O.T.R.M. este cea mai gravă sancţiune şi se hotărăşte în baza prevederilor prezentului Statut.
    Art.12
    Redobândirea calităţii de membru al O.T.R.M. de către un tânăr se face în baza unei solicitări scrise, adresată organului de conducere care a hotărât sau constatat pierderea calităţii de membru. Hotărârea acestuia se va comunica în termen de 15 zile şi are caracter definitiv.

    SECŢIUNEA II
    DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI

    Art.13
    Membrul Organizaţiei de Tineret România Mare are următoarele drepturi:
    să participe la adunările organizaţiei din care face parte, să fie informat asupra activităţii conducerii acesteia şi să participe la adoptarea hotărârilor, în limita competenţei sale statutare;
    să îşi exprime liber opiniile referitoare la activitatea organizaţiei, a forurilor sale de conducere, în cadrul structurilor organizatorice ale O.T.R.M.;
    să aleagă şi să fie ales în forurile de conducere ale O.T.R.M. de la toate nivelurile;
    să participe la toate întrunirile sau şedinţele forurilor de conducere în care urmează să se discute probleme legate de activitatea sa;
    să se adreseze forurilor de conducere ierarhic superioare ale organizaţiei în situaţia în care cererile sale obiective nu au fost rezolvate în organizaţia din care face parte;
    să participe la programe şi cursuri de formare şi perfecţionare politică, cu recomandarea conducerii organizaţiei al cărui membru este;
    să folosească eficient şi în interesul organizaţiei baza materială la care îi dă dreptul poziţia sa în structura organizatorică a O.T.R.M.;
    să demisioneze din O.T.R.M. sau din orice funcţie deţinută în organizaţie.

    Art.14
    Membrul Organizaţiei de Tineret România Mare are următoarele îndatoriri:
    să cunoască, să respecte şi să aplice prevederile Statutului O.T.R.M.;
    să cunoască şi să promoveze Doctrina Naţională, Programul politic al P.R.M. şi Programul Naţional al O.T.R.M.;
    să accepte disciplina organizaţiei şi să respecte hotărârile organizaţiei din care face parte şi a celor adoptate de forurile de conducere superioare ale O.T.R.M. şi să asigure aplicarea lor;
    să acţioneze pentru dezvoltarea O.T.R.M. şi să contribuie la atragerea de noi membri în organizaţie;
    să dovedească loialitate faţă de Organizaţia de Tineret România Mare şi să acţioneze pentru păstrarea demnităţii membrilor săi şi a unităţii O.T.R.M.;
    să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic în interiorul organizaţiei;
    să participe cu regularitate la adunările organizaţiei locale din care face parte şi la celelalte activităţi organizate;
    să nu facă declaraţii publice sau să exprime opinii în nume personal sau al O.T.R.M., decât în limitele mandatului încredinţat şi să nu participe la manifestări care contravin orientărilor politice ale Partidului România Mare;
    să manifeste un comportament civilizat şi o ţinută morală corespunzătoare în viaţa personală, în familie, în societate şi în activitatea sa politică;
    să dovedească cinste, corectitudine, spirit de colegialitate, respect şi bună credinţă în relaţiile cu ceilalţi membri O.T.R.M.;
    să respecte caracterul confidenţial al unor documente, informaţii sau activităţi ale organizaţiei;
    să se achite de obligaţiile financiare către organizaţie.

    SECŢIUNEA III
    SANCŢIUNI DISCIPLINARE ŞI PROCEDURI DE APLICARE

    Art.15
    Membrului Organizaţiei de Tineret România Mare care nu respectă prevederile Statutului, Programului, regulamentele şi hotărârile forurilor de conducere ale organizaţiei, precum şi celui care prin inactivitate politică, conduită negativă, declaraţii sau activităţi care provoacă daune O.T.R.M. sau P.R.M., i se pot aplica, după caz, următoarele sancţiuni:
    mustrare;
    avertisment scris ;
    suspendare din drepturi sau din exercitarea unor funcţii;
    demitere din funcţia de conducere;
    excludere din O.T.R.M.
    Art.16
    Mustrarea sau avertismentul scris se face de către Biroul organizaţiei locale în evidenţa căreia activează membrul O.T.R.M. sau de către forul de conducere din care face parte.
    Art.17
    Suspendarea din drepturi sau din exercitarea unor funcţii, precum şi demiterea unui membru, se hotărăşte de către forul de conducere care l-a împuternicit cu drepturi sau care l-a ales în funcţia respectivă ori de către Comitetul Director al O.T.R.M.
    Art.18
    Excluderea din O.T.R.M. este sancţiunea care se aplică unui membru în cazul unor abateri grave sau încălcări deliberate ale prezentului Statut, precum şi în situaţia producerii de prejudicii O.T.R.M. sau P.R.M.
    Sanctiunea de excludere este hotarata, dupa caz, in urma unei verificari, de catre Adunarea Generala a organizatiei din care face parte membrul O.T.R.M. sanctionat sau de forul ierarhic superior.
    Membrul O.T.R.M. care face parte din forurile de conducere alese poate fi sanctionat cu excludere din organizatie, dupa caz, de catre forul care l-a ales, numai cu aprobarea scrisa a forului ierarhic superior sau a Biroului Permanent al O.T.R.M. sau direct de forul ierarhic superior sau de Biroul Permanent al O.T.R.M.
    (4) Membrul O.T.R.M. care face parte din Biroului Permanent al O.T.R.M. poate fi sanctionat cu excluderea din organizatie de catre Consiliul National al O.T.R.M. la propunerea Biroului Permanent al O.T.R.M.
    Art.19
    Hotărârea de sancţionare a membrului O.T.R.M.. se adoptă cu majoritate simplă de voturi şi se comunică acestuia , în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare. Sancţiunea va fi pusă în aplicare începînd de la data adoptării hotărîrii de către adunarea generală a organizaţiei din care face parte membrul O.T.R.M. sancţionat
    Art.20
    Hotărârea de sancţionare poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare Comisiei Judeţene de Control şi Arbitraj sau a Municipiului Bucureşti ori, după caz, Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj în raport cu funcţia deţinută de persoana în cauză.
    Art.21
    Deciziile Comisiilor de Control şi Arbitraj de la nivel judeţean sau naţional se comunică în termen de 10 zile de la data primirii contestaţiei şi au caracter definitiv şi irevocabil.
    Art.22
    Ridicarea sancţiunii este în competenţa forului de conducere care a hotărât aplicarea acesteia.

    Art.23
    În cazul în care majoritatea membrilor unei organizaţii a O.T.R.M. se abat de la prevederile Statutului şi Programului Naţional al O.T.R.M., aducând grave prejudicii imaginii, activităţii şi unităţii Organizaţiei de Tineret România Mare sau P.R.M., Comitetul Director al O.T.R.M. poate hotărî dizolvarea organizaţiei respective şi constituirea unei noi organizaţii.
    Decizia de dizolvare se adoptă cu 2/3 din numărul membrilor Comitetului Director şi are caracter imediat şi irevocabil.
    CAPITOLUL III
    STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

    SECŢIUNEA I
    PRINCIPII GENERALE

    Art.24
    Organizaţia de Tineret România Mare este organizată şi funcţionează, în baza prezentului Statut, pe criteriul administrativ – teritorial al structurii organizatorice a P.R.M. şi cuprinde următoarele niveluri ierarhice:
    Nivel de bază – cuprinde organizaţii locale care sunt constituite, de regulă, pe raza teritorială a secţiilor sau centrelor de votare, cătunelor şi satelor.
    Nivel teritorial – cuprinde organizaţii teritoriale care sunt constituite în comune, oraşe, municipii şi în sectoarele Municipiului Bucureşti
    Nivel judeţean – cuprinde organizaţiile judeţene care sunt constituite la nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti.
    Nivel naţional – cuprinde forurile naţionale de conducere ale O.T.R.M.
    Art.25
    Organizaţiile de la toate nivelurile au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţii proprii, în conformitate cu prevederile Statutului O.T.R.M. şi a documentelor de bază ale Partidului România Mare.
    Art.26
    Organizaţiile se subordonează forurilor de conducere ale O.T.R.M. constituite la nivel ierarhic superior, precum şi forurilor de conducere ale P.R.M. de la acelaşi nivel.
    Art.27
    Adunările generale şi Conferinţele O.T.R.M. sunt statutar întrunite în prezenţa majorităţii simple a membrilor sau delegaţilor convocaţi.

    SECŢIUNEA II

    ORGANIZAŢIA LOCALĂ

    Art.28
    Organizaţia locală a O.T.R.M. grupează totalitatea membrilor organizaţiei care au domiciliul, reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea în raza teritorială a secţiei sau centrului de votare, cătunului sau satului.
    Art.29
    Organizaţia locală a O.T.R.M. se constituie din cel puţin cinci membri.
    Art.30
    Forurile de conducere ale organizaţiei locale ale O.T.R.M. sunt Adunarea generală a membrilor acesteia şi Biroul de conducere.
    Art.31
    Adunarea generală a membrilor organizaţiei locale se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este necesar, de către Biroul de conducere sau la cererea a 1/3 din numărul membrilor organizaţiei şi are următoarele atribuţii principale:
    alege Biroul de conducere al organizaţiei şi aprobă Raportul de activitate al acestuia;
    iniţiază activităţi pentru cunoaşterea de către membrii O.T.R.M. a Doctrinei Naţionale, a Programului politic al P.R.M., a Statutului P.R.M. şi O.T.R.M., a Programului O.T.R.M. şi a hotărîrilor forurilor ierarhic superioare ale organizaţiei;
    dezbate probleme de interes pentru tânăra generaţie şi adoptă măsuri de organizare a unor manifestări cu caracter politic, social, istoric, cultural, educaţional ş.a.;
    desemnează delegaţii la Conferinţa organizaţiei teritoriale, prin vot secret;
    Art.32
    Biroul de conducere al organizaţiei locale este ales pentru un mandat de un an, se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar şi este alcătuit, după caz, din: preşedinte, secretar, casier şi 1 - 3 membri.
    Art.33
    Biroul de conducere al organizaţiei locale are următoarele atribuţii principale:
    coordonează activitatea organizaţiei locale între Adunările generale;
    deţine şi actualizează evidenţa membrilor şi a documentelor;
    răspunde de gestionarea fondurilor financiare şi materiale ale organizaţiei;
    răspunde de convocarea, pregătirea şi desfăşurarea Adunării generale a organizaţiei;
    urmăreşte îndeplinirea hotărârilor Adunării generale şi prezintă informări asupra activităţii sale;
    acţionează pentru punerea în practică a Programului O.T.R.M. şi a hotărârilor forurilor de conducere ierarhic superioare ale O.T.R.M. sau ale conducerii P.R.M.;
    iniţiază şi organizează activităţi şi manifestări pentru promovarea obiectivelor şi programelor O.T.R.M. şi pentru atragerea de noi membri;
    hotărăşte asupra primirii membrilor în organizaţie şi aplică sancţiunile prevăzute de Statut;
    mobilizează membrii organizaţiei pentru participarea la activităţile proprii ori organizate de forurile de conducere superioare ale O.T.R.M. sau ale P.R.M.;
    informează, periodic, conducerea ierarhic superioară a O.T.R.M. cu privire la activitatea organizaţiei şi modul în care au fost îndeplinite hotărârile acesteia;
    adoptă măsuri pentru implicarea membrilor în susţinerea campaniei electorale a Partidului România Mare pe raza teritorială a organizaţiei locale a P.R.M.

    SECŢIUNEA III
    ORGANIZAŢIA TERITORIALĂ

    Art.34
    Organizaţia teritorială a O.T.R.M. cuprinde totalitatea organizaţiilor locale constituite la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor Municipiului Bucureşti.
    Art.35
    Organizaţia teritorială a O.T.R.M. se constituie cu minimum două organizaţii locale.
    Art.36
    Forul de conducere al organizaţiei teritoriale este Conferinţa organizaţiei.
    Art.37
    La Conferinţă participă delegaţi aleşi în Adunările generale ale organizaţiilor locale componente, în baza normei de reprezentare stabilită de Biroul executiv, precum şi delegaţii de drept. Delegaţii de drept sunt membrii Biroului executiv al organizaţiei teritoriale.
    Art.38
    (1) Conferinţa organizaţiei teritoriale se întruneşte anual, la convocarea Consiliului.
    (2) Conferinţa organizaţiei teritoriale, se poate convoca, în mod extraordinar, la cererea Consiliului, ori la iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
    Art.39
    Conferinţa organizaţiei teritoriale are următoarele atribuţii principale:
    adoptă hotărâri pentru promovarea Doctrinei Naţionale, a Programului politic al P.R.M. şi a Programului O.T.R.M., la nivel teritorial;
    analizează activitatea organizaţiei teritoriale şi Raportul de activitate al Biroului executiv de la Conferinţa precedentă şi aprobă Programul de acţiune pentru perioada următoare;
    alege şi revocă Preşedintele organizaţiei teritoriale;
    alege şi revocă membrii Consiliului;
    alege delegaţii la Conferinţa judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, în baza normei de reprezentare stabilită de Biroul executiv judeţean al O.T.R.M. sau de Biroul Executiv Municipal Bucureşti al O.T.R.M., prin vot secret.
    Art.40
    Consiliul organizatiei teritoriale este ales pentru 2 ani, se intruneste trimestrial, sau ori de cate ori este necesar, la convocarea Presedintelui sau din initiativa a 1/3 din membrii sai si este alcatuit, dupa caz, din 9 – 25 membri.
    Art.41
    Din Consiliu fac parte de drept: primarul, viceprimarii şi consilierii locali ai P.R.M. care sînt şi membri ai O.T.R.M. în localitatea sau sectorul respectiv.
    Art.42
    Consiliul organizaţiei teritoriale coordonează activitatea organizaţiei în perioada dintre Conferinţe şi are următoarele atribuţii principale:
    stabileşte strategia privind principalele obiective ale activităţii organizaţiei teritoriale şi iniţiază diferite programe şi manifestări în domenii de interes pentru tineret sau pentru membrii O.T.R.M.;
    adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor Conferinţei organizaţiei teritoriale şi ale forurilor superioare de conducere ale O.T.R.M. sau ale conducerii P.R.M.;
    alege şi revocă membrii Biroului executiv;
    aprobă Raportul de activitate al Biroului executiv;
    recomanda din randurile membrilor O.T.R.M. candidati pentru functiile de primar, viceprimar si consilieri locali ai P.R.M., cu acordul Biroului Executiv Judetean al O.T.R.M.;
    aprobă convenţiile de colaborare sau de fuziune prin absorţie cu structuri teritoriale ale altor organizaţii politice de tineret.



    Art.43 Biroul executiv al organizatiei teritoriale este ales pentru 2 ani, se intruneste lunar, sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui sau din initiativa a 1/3 din membrii sai si este alcatuit, dupa caz, din: presedinte, 1 – 2 vicepresedinti, 1 – 3 secretari, casier si 3– 5 membri.
    Art.44
    Biroul executiv conduce activitatea curentă a organizaţiei teritoriale în perioada dintre două întruniri ale Consiliului şi are următoarele atribuţii principale:
    urmăreşte îndeplinirea hotărârilor proprii, a celor adoptate de Consiliu şi de către forurile ierarhic superioare;
    mobilizează membrii pentru participarea la activităţi şi manifestări cu caracter politic, social, istoric, cultural, educaţional ş.a., organizate de O.T.R.M. sau de P.R.M.;
    coordonează activitatea organizaţiilor locale din subordine şi organizează periodic întâlniri de lucru cu preşedinţii acestora;
    răspunde de convocarea, pregătirea şi desfăşurarea Conferinţei organizaţiei teritoriale;
    adoptă măsuri pentru implicarea membrilor în susţinerea campaniei electorale a Partidului România Mare pe raza teritorială a organizaţiei P.R.M.;
    centralizează evidenţa membrilor O.T.R.M. ai organizaţiilor locale şi comunică permanent Biroului executiv al Consiliului judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti situaţia statistică;
    administrează patrimoniul, verifică gestionarea fondurilor şi se preocupă de atragerea surselor financiare necesare unei bune activităţi a organizaţiei;
    validează sau invalidează lucrările Adunărilor generale ale organizaţiilor locale din subordine sau infirmă alegerea unor candidaţi;
    asigura legatura permanenta cu Biroul Executiv al organizatiei judetene O.T.R.M., respectiv al organizatiei Municipiului Bucuresti si cu Biroul executiv al organizatiei teritoriale a P.R.M.;
    asigură legătura cu organizaţiile teritoriale ale altor organizaţii de tineret politice, precum şi cu alte structuri ale societăţii civile.
    Art.45
    Preşedintele organizaţiei teritoriale este şi preşedintele Consiliului şi Biroului executiv al acesteia. Preşedintele reprezintă organizaţia în relaţiile cu alte organizaţii de tineret politice sau cu structuri ale societăţii civile de la nivel local.
    Art.46
    Vicepresedintii, secretarii si membrii Biroului executiv primesc atributii pe domenii specifice si indeplinesc orice alte atributii stabilite de Consiliu sau de Presedinte.

    SECŢIUNEA IV
    ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

    Art.47
    Organizaţiile judeţene ale O.T.R.M. cuprind totalitatea organizaţiilor teritoriale constituite în fiecare dintre judeţele ţării şi în Municipiul Bucureşti.
    Art.48
    Sediile organizaţiilor judeţene ale O.T.R.M. se află în municipiile reşedinţă de judeţ. Excepţiile de la această prevedere se fac cu aprobarea Comitetului Director al O.T.R.M.
    Art.49
    Forul de conducere al organizaţiei judeţene este Conferinţa judeţeană, respectiv Conferinţa municipală Bucureşti.
    Art.50
    (1) La Conferinţă participă delegaţi aleşi în Conferinţele organizaţiilor teritoriale subordonate, în baza normei de reprezentare stabilită de Biroul executiv judeţean, respectiv Biroul executiv municipal Bucureşti, precum şi delegaţi de drept.
    (2) Delegaţii de drept sunt: membrii Biroului executiv judeţean, membrii Comisiei Judeţene de Control şi Arbitraj.
    Art.51
    (1) Conferinta judeteana sau a Municipiului Bucuresti se intruneste o data la patru ani la convocarea Consiliului judetean, respectiv a Consiliului municipal Bucuresti.
    (2) Conferinţa, se poate convoca, în mod extraordinar, de către Consiliul judeţean, respectiv Consiliul municipal Bucureşti, ori la iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
    Art.52
    Conferinţa judeţeană sau a Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii principale:
    adoptă hotărâri pentru promovarea Doctrinei Naţională, Programului politic al P.R.M. şi Programului O.T.R.M., la nivel judeţean şi respectiv al Municipiului Bucureşti;
    analizează activitatea organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti şi raportul Biroului executiv de la Conferinţa precedentă şi aprobă Programul de acţiune pentru perioada următoare;
    alege şi revocă Preşedintele organizaţiei judeţene sau a Municipiului Bucureşti;
    alege şi revocă membrii Consiliului judeţean, respectiv ai Consiliului municipal Bucureşti;
    alege prin vot secret delegaţii la Conferinţa Naţională a O.T.R.M., în baza normei de reprezentare stabilită de Comitetul Director;
    alege Comisia Judeţeană de Control şi Arbitraj şi dezbate rapoartul de activitate al acesteia.

    Art.53 Consiliul judetean sau al Municipiului Bucuresti este ales pentru un mandat de patru ani, se intruneste semestrial, sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui sau din initiativa a 1/3 din membrii sai si este alcatuit, dupa caz, din 25 – 115 membri.
    Art.54
    Din Consiliul judeţean al O.T.R.M. fac parte de drept: preşedinţii organizaţiilor teritoriale, parlamentarii P.R.M., consilierii judeţeni, primarii şi viceprimarii P.R.M., care sunt şi membri ai O.T.R.M., precum şi liderii filialelor judeţene ale Mişcării Studenţeşti România Mare(M.S.R.M.) şi ai Asociaţiei Elevilor România Mare (A.E.R.M.).
    Art.55
    Consiliul coordonează activitatea organizaţiei judeţene sau a Municipiului Bucureşti, în perioada dintre Conferinţe şi are următoarele atribuţii principale:
    adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor Conferinţei judeţene sau a Municipiului Bucureşti, precum şi ale forurilor naţionale de conducere ale O.T.R.M.;
    stabileşte strategia privind principalele domenii de activitate ale organizaţiei şi iniţiază diferite programe şi manifestări în domenii de interes pentru tânăra generaţie;
    alege şi revocă membrii Biroului executiv judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti;
    aprobă fişele de atribuţii ale membrilor Biroului Executiv;
    alege Comisia Judeţeană de Cadre , respectiv a Municipiului Bucureşti;
    recomanda dintre membrii O.T.R.M. candidatii partidului pentru functiile de consilieri judeteni, cu avizul Biroului Permanent;
    aprobă strategia de dezvoltare a raporturilor de colaborare cu alte organizaţii de tineret politice din raza judeţului sau a Municipiului Bucureşti;
    aprobă convenţiile de colaborare sau de fuziune cu organizaţii judeţene ale altor organizaţii de tineret politice;
    soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Adunările generale sau de Conferinţele organizaţiilor teritoriale, precum şi de Consiliile sau Birourile acestora, care încalcă prevederile Statutului O.T.R.M..
    Art.56
    Biroul executiv judeţean se întruneşte lunar, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a 1/3 din membrii săi şi este alcătuit, după caz, din: preşedinte, prim-vicepreşedinte, 1 – 3 vicepreşedinţi, 1 – 5 secretari, casier şi 3 – 7 membri.
    Art.57
    Biroul executiv conduce activitatea curentă a organizaţiei judeţene şi are următoarele atribuţii principale:
    elaborează programe şi organizează manifestări în sprijinul promovării Doctrinei Naţionale, Programului politic al P.R.M. şi Programului Naţional al O.T.R.M.;
    urmăreşte îndeplinirea hotărârilor proprii, a celor adoptate de Consiliul judeţean şi de către forurile naţionale de conducere ale O.T.R.M.;
    coordonează activitatea organizaţiilor teritoriale din subordine şi organizează periodic întâlniri de lucru cu preşedinţii acestora;
    păstrează adeziunile şi centralizează evidenţa membrilor organizaţiilor judeţene şi respectiv a Municipiului Bucureşti;
    exercită controlul asupra modului în care organizaţiile teritoriale duc la îndeplinire hotărârile şi sarcinile ce le revin;
    răspunde de convocarea, pregătirea şi desfăşurarea Conferinţei organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
    validează sau invalidează lucrările Conferinţelor organizaţiilor teritoriale din subordine sau infirmă alegerea unor candidaţi;
    hotărăşte asupra dizolvării Consiliilor sau a Birourilor organizaţiilor locale şi teritoriale, pentru încălcarea gravă a prevederilor Statului O.T.R.M. sau abateri de la orientarea programatică sau politică a P.R.M., precum şi pentru deficienţe grave în activitate şi stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în organizaţiile respective;
    adoptă măsuri pentru implicarea organizaţiei în susţinerea campaniei electorale a Partidului România Mare la nivel judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti;
    aprobă schimbarea sediului O.T.R.M. judeţean sau al Municipiului Bucureşti şi acţionează pentru obţinerea de sedii sau spaţii necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii, pentru toate organizaţiile teritoriale din subordine;
    organizează sondaje de opinie din iniţiativă proprie sau la cererea Comitetului Director al O.T.R.M., prelucrează datele şi transmite operativ rezultatele;
    asigură informarea operativă a organizaţiilor teritoriale şi legătura permanentă cu forurile naţionale de conducere ale O.T.R.M. şi cu forurile de conducere ale P.R.M. la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
    răspunde de activitatea financiar-contabilă şi deschide conturi bancare in condiţiile legii;
    se preocupă de atragerea fondurilor necesare unei bune activităţi a organizaţiei şi administrează eficient patrimoniul deţinut de organizaţie;
    dezvoltă relaţii de colaborare cu organizaţii şi structuri politice sau neguvernamentale de tineret, constituite la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti.
    Art.58
    La şedinţele Biroului executiv pot participa, în cazul în care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot, parlamentarii şi consilierii judeţeni ai P.R.M., care sunt şi membri ai O.T.R.M.
    Art.59
    Preşedintele organizaţiei judeţene sau a Municipiului Bucureşti este şi Preşedintele Consiliului şi Biroului executiv al acesteia. Preşedintele reprezintă organizaţia în relaţiile cu alte organizaţii şi structuri politice sau neguvernamentale de tineret, constituite la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti.
    Art.60
    Vicepreşedinţii, secretarii şi membrii Biroului executiv primesc atribuţii pe domenii specifice şi îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de Consiliu.
    Art.61
    Comisia Judeţeană de Control şi Arbitraj şi respectiv a Municipiului Bucureşti este organismul ales de Conferinţă pentru un mandat de doi ani, îşi desfăşoară activitatea după un regulament intern aprobat de Comitetul Director şi are următoarele atribuţii:
    cercetează reclamaţiile şi sesizările îndreptate împotriva membrilor sau organizaţiilor O.T.R.M. din judeţ, respectiv Municipiul Bucureşti;
    cercetează diferendele dintre membrii organizaţiei sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor O.T.R.M., precum şi conflictele dintre forurile de conducere;
    soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Biroul executiv judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti;
    verifică activitatea financiar – contabilă şi de gestionare a patrimoniului de către Biroul executiv judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti şi, după caz, a Birourilor executive ale organizaţiilor teritoriale;
    elaborează rapoarte în urma cercetărilor întreprinse şi propune forurilor competente adoptarea măsurilor necesare.
    Art.62
    Comisia îşi intră în atribuţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea Biroului executiv şi este alcătuită din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 2 – 4 membri. Persoanele alese în comisie nu pot face parte din Consiliul judeţean sau al Municipiului Bucureşti.
    Art.63
    Comisia Judeţeană de Cadre se constituie la nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti şi este alcătuită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar, 1 – 3 membri şi are următoarele atribuţii:
    organizează forme de pregătire şi perfecţionare a tinerilor în munca politică şi administrativă;
    recomandă Biroului executiv al O.T.R.M. şi forurilor de conducere ale P.R.M. la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, membrii organizaţiei propuşi pentru ocuparea unor funcţii în structurile de conducere ale O.T.R.M. sau ale P.R.M. sau care urmează să fie promovaţi în forurile naţionale de conducere;
    deţine şi actualizează evidenţa cadrelor şi a perspectivei de cadre a organizaţiei judeţene sau Municipiului Bucureşti.
    Art.64
    Preşedintele filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti este Preşedintele Comisiei de cadre.

    CAPITOLUL IV
    FORURILE NAŢIONALE DE CONDUCERE

    SECŢIUNEA I
    CONFERINŢA NAŢIONALĂ

    Art.65
    Conferinta Nationala a Organizatiei de Tineret Romania Mare este forul suprem de decizie care se intruneste o data la patru ani.
    Art.66
    Conferinţa Naţională a Organizaţiei de Tineret România Mare se convoacă de către Consiliul Naţional al O.T.R.M. şi este alcătuită din delegaţi aleşi de către Conferinţele organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti, conform normei de reprezentare stabilită de Biroul Permanent al O.T.R.M. şi delegaţi de drept.
    Delegaţii de drept sunt membrii Consiliului Naţional al O.T.R.M. şi membrii Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj.
    Art.67
    Conferinţa Naţională este statutar întrunită prin prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor.
    În cazul în care acest cvorum nu este întrunit se stabileşte o nouă convocare la o dată la care aceasta se va desfăşura indiferent de numărul delegaţilor prezenţi.

    Art.68
    Conferinţa Naţională a O.T.R.M. poate fi convocată extraordinar de Consiliul Naţional al O.T.R.M. în situaţii deosebite, la iniţiativa Consiliului Naţional sau a cel puţin 1/3 din Consiliile judeţene ale organizaţiilor O.T.R.M.
    Art.69
    La lucrările Conferinţei Naţionale a O.T.R.M. pot participa în calitate de invitaţi: membrii ai forurilor de conducere ale P.R.M., personalităţi ale vieţii politice, economice, ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi din alte domenii. De asemenea, pot participa reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret politice sau neguvernamentale, din România sau din străinătate.
    Art.70
    Conferinţa Naţională a O.T.R.M. are următoarele atribuţii:
    adoptă sau modifică Statutul O.T.R.M. cu votul a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi;
    adoptă sau modifică Programul Naţional al O.T.R.M.;
    stabileşte strategia de acţiune a O.T.R.M. între două Conferinţe Naţionale;
    alege Consiliul Naţional şi Preşedintele O.T.R.M.;
    analizează activitatea şi validează hotărârile Consiliului Naţional şi ale Preşedintelui O.T.R.M.;
    alege Comisia Naţională de Control şi Arbitraj şi hotărăşte cu privire la activitatea acesteia;
    stabileşte numărul de membri ai Consiliului Naţional şi ai Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj;
    adoptă hotărâri cu privire la activitatea Consiliului Naţional şi a Comitetului Director;
    soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de Consiliul Naţional şi de Comisia Naţională de Control şi Arbitraj.
    Art.71
    Toate forurile nationale de conducere si control alese de catre Conferinta Nationala a O.T.R.M. au mandat de patru ani.
    SECŢIUNEA II
    PREŞEDINTELE O.T.R.M.

    Art.72
    (1) Preşedintele O.T.R.M. coordonează întreaga activitate a O.T.R.M. în spiritul Statutului P.R.M. şi O.T.R.M., Doctrinei Naţionale, a Programului politic al P.R.M. şi a Programului Naţional al O.T.R.M.
    (2) Preşedintele O.T.R.M. este Preşedintele Consiliului Naţional, al Comitetului Director şi al Biroului Permanent
    Art.73
    Preşedintele O.T.R.M. are următoarele atribuţii:
    adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor forurilor naţionale de conducere şi pentru promovarea Programului Naţional al O.T.R.M.;
    reprezintă O.T.R.M. în relaţiile cu alte organizaţii şi structuri politice sau neguvernamentale de tineret, din ţară şi străinătate;
    prezidează şedinţele forurilor naţionale de conducere ale O.T.R.M. şi propune acestora ordinea de zi;
    face declaraţii şi adoptă poziţii politice în numele O.T.R.M.;
    semnează actele de conducere şi comunicatele oficiale ale O.T.R.M., precum şi orice alte acte care angajează organizaţia;
    propune angajaţii aparatului central al organizaţiei;
    aprobă ajutoarele financiare şi materiale acordate de O.T.R.M;
    Art.74
    In lipsa Presedintelui O.T.R.M, atributiile sale sunt exercitate de prim-vicepresedinte. Presedintele isi poate delega prerogativele, in mod temporar, partial sau in totalitate, prim-vicepresedintelui organizatiei, sau oricarui membru al Biroului Permanent al O.T.R.M.
    SECŢIUNEA III
    CONSILIUL NAŢIONAL

    Art.75
    (1) Consiliul Naţional al O.T.R.M. este forul de conducere şi decizie al organizaţiei în intervalul dintre două Conferinţe Naţionale şi se întruneşte o dată pe an sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Comitetului Director sau a 1/3 din membrii săi.
    (2) Din Consiliul Naţional al O.T.R.M. fac parte de drept: preşedinţii organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti ai O.T.R.M., parlamentarii, consilierii judeţeni, primarii şi viceprimarii oraşelor şi municipiilor ai P.R.M. care sunt şi membri ai O.T.R.M. şi liderii naţionali ai Mişcării Studenţeşti România Mare (M.S.R.M.) şi Asociaţiei Elevilor România Mare (A.E.R.M.).
    Art.76
    Consiliul National este alcatuit din 115-145 membri si are urmatoarele atributii:
    stabileşte numărul de membri ai Comitetului Director şi Biroului Permanent
    alege şi revocă membrii Comitetului Director şi ai Biroului Permanent al O.T.R.M., prin vot secret;
    urmăreşte modul de îndeplinire a hotărârilor Conferinţei Naţionale a O.T.R.M.;
    hotărăşte asocierea sau aderarea la alianţe sau foruri naţionale sau internaţionale de tineret;
    validează activitatea Comitetului Director şi a Biroului Permanent al O.T.R.M.;
    soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Comitetul Director şi de Biroul Permanent al O.T.R.M.;
    aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
    îndeplineşte orice alte atribuţii care decurg din prezentul Statut.

    SECŢIUNEA IV
    COMITETUL DIRECTOR

    Art.77
    Comitetul Director al O.T.R.M. conduce activitatea organizaţiei în intervalul dintre două şedinţe ale Consiliului Naţional şi se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Biroului Permanent sau a 1/3 din membrii săi.
    Din Comitetul Director al O.T.R.M. fac parte de drept parlamentarii P.R.M. care sunt membri ai O.T.R.M. şi liderii naţionali ai Mişcării Studenţeşti România Mare (M.S.R.M.) şi Asociaţiei Elevilor România Mare (A.E.R.M.).
    Art.78
    Comitetul Director al O.T.R.M. este alcatuit din 55–95 membri si are urmatoarele atributii:
    analizează activitatea şi validează hotărârile Biroului Permanent al O.T.R.M.;
    stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Comitetului Director şi al Biroului Permanent, pe domenii de activitate, în plan teritorial sau organizatoric;
    urmăreşte modul de îndeplinire a hotărârilor Consiliului Naţional al O.T.R.M.;
    hotărăşte asupra dizolvării Consiliilor sau a Birourilor organizaţiilor judeţene, pentru încălcarea gravă a prevederilor Statului sau abateri de la orientarea programatică sau politică a P.R.M., precum şi pentru deficienţe grave în activitate şi stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în judeţul respectiv;
    analizează activitatea Mişcării Studenţeşti România Mare şi a Asociaţiei Elevilor România Mare;
    stabileşte obiectivele activităţii internaţionale şi propune aderarea sau retragerea din structurile naţionale sau internaţionale de tineret;
    soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de forurile de conducere judeţene sau ale municipiului Bucureşti;
    răspunde de pregătirea şi desfăşurarea întrunirilor Consiliului Naţional şi ale Conferinţei Naţionale a O.T.R.M.;
    adoptă măsuri pentru implicarea organizaţiei în susţinerea campaniei electorale a P.R.M. la nivel naţional;
    stabileşte componenţa Comisiei Naţionale de Cadre şi coordonează activitatea acesteia;
    constituie şi coordonează activitatea departamentelor specializate ale organizaţiei, în care sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti în domeniile vizate;
    îndeplineşte orice ale atribuţii care decurg din prezentul Statut.
    poate delega temporar o parte din responsabilitatile sale Biroului Permanent al O.T.R.M.

    SECŢIUNEA V
    BIROUL PERMANENT

    Art.79
    (1) Biroul Permanent coordonează întreaga activitate a Organizaţiei de Tineret România Mare între două şedinţe ale Comitetului Director.
    Biroul Permanent este constituit din urmatorii membri ai Comitetului Director: Presedinte, prim-vicepresedinte, 9 – 14 vicepresedinti, secretar general, 9 – 14 secretari executivi si trezorier;
    Biroul Permanent se intruneste bilunar sau ori de cate ori este necesar si este statutar intrunit in prezenta majoritatii membrilor acestuia. Biroul Permanent adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti;
    Biroul Permanent este convocat de către Preşedintele organizaţiei ori din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
    Art.80
    Biroul Permanent are următoarele atribuţii:
    elaborează norme şi instrucţiuni de aplicare a hotărârilor Conferinţei Naţionale, Consiliului Naţional sau ale Comitetului Director;
    asigură informarea operativă a organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti asupra activităţii curente a organizaţiei;
    aproba schimbarea sediului national al organizatiei;
    informează Comitetul Director în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia;
    administrează patrimoniul organizaţiei şi elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli, la propunerea trezorierului;
    poate organiza grupuri de analiză, organisme de lucru, cluburi, precum şi alte structuri organizatorice interne;
    coordonează direct activităţile organizaţiei în sprijinul campaniilor electorale ale P.R.M. pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale;
    îndrumă şi controlează activitatea Birourilor executive ale organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti;
    înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale O.T.R.M.;
    propune Comitetului Director al P.R.M. membrii organizaţiei desemnaţi pentru a candida la alegerile parlamentare pe listele P.R.M.,
    stabileşte cuantumul contribuţiei financiare a membrilor conducerii O.T.R.M. şi a membrilor O.T.R.M. care deţin funcţii obţinute cu sprijinul organizaţiei, în administraţia centrală sau locală;
    coordonează activitatea Mişcării Sudenţeşti România Mare (M.S.R.M.) şi a Asociaţiei Elevilor România Mare (A.E.R.M.) ;
    adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului tehnic central şi coordonează activitatea acestuia;
    iniţiază şi organizează programe şi manifestări politice la nivel naţional;
    verifică respectarea prevederilor Statutului şi a instrucţiunilor specifice privind desfăşurarea Conferinţelor judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi validează lucrările şi hotărârile acestora;
    stabileşte norme de reprezentare, numărul şi structura Consiliilor şi Birourilor organizaţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti;
    coordonează relaţiile O.T.R.M. în plan intern şi internaţional cu alte organizaţii de tineret politice sau neguvernamentale, precum şi cu alte structuri ale societăţii civile;
    negociază alianţe sau asocieri cu alte structuri naţionale sau internaţionale de tineret, în acest sens, prioritare vor fi relaţiile cu organizaţiile basarabene de tineret;
    îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Statut sau care derivă din hotărârile Consiliului Naţional, Comitetului Director al O.T.R.M. sau ale forurilor naţionale de conducere a P.R.M.

    SECŢIUNEA VI
    COMISIA NAŢIONALĂ DE CONTROL ŞI ARBITRAJ

    Art.81
    Comisia Naţională de Control şi Arbitraj este organismul ales de Conferinţa Naţională care îşi desfăşoară activitatea după un regulament intern aprobat de Consiliul Naţional şi este alcătuită din: preşedinte, 1 – 3 vicepreşedinţi, secretar şi 2–4 membri. Persoanele alese în Comisia Naţională de Control şi Arbitraj nu pot face parte din Consiliul Naţional.
    Art.82
    Comisia Naţională de Control şi Arbitraj are următoarele atribuţii:
    cercetează reclamaţiile şi sesizările îndreptate împotriva membrilor Consiliului Naţional;
    cercetează diferendele dintre forurile de conducere din judeţe, precum şi dintre acestea şi cele la nivel naţional;
    soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Comitetul Director şi Biroul Permanent;
    elaborează rapoarte în urma cercetărilor întreprinse şi propune forurilor competente adoptarea măsurilor necesare;
    verifică activitatea financiar – contabilă şi de gestionare a patrimoniului de către Comitetul Director şi Biroul Permanent, şi după caz, a Birourilor executive ale organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    coordonează activitatea Comisiilor Judeţene de Control şi Arbitraj şi respectiv a Municipiului Bucureşti
    Art.83
    Regulamentul Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj trebuie să conţină norme care să asigure părţilor dreptul de a fi audiate şi proceduri echitabile de decizie.
    Art.84
    Comisia Naţională de Control şi Arbitraj îşi intră în atribuţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea Biroului Permanent şi prezintă Conferinţei Naţionale rapoartul de activitate.
    Art.85
    Hotărârile pronunţate de Comisia Naţională de Control şi Arbitraj sunt definitive.

    SECŢIUNEA VII
    COMISIA NAŢIONALĂ DE CADRE

    Art.86
    Comisia Naţională de Cadre se constituie la nivelul Comitetului Director şi este alcătuită din preşedinte, 1 – 3 vicepreşedinţi, secretar, 3 – 5 membri şi are următoarele atribuţii:
    organizează forme de pregătire şi perfecţionare a tinerilor în munca politică;
    recomandă Biroului Permanent membrii O.T.R.M. pentru a ocupa funcţii în structura organizatorică a O.T.R.M. sau a P.R.M., la nivel central;
    deţine şi actualizează evidenţa centralizată a cadrelor şi a perspectivei de cadre a organizaţiei;
    coordonează activitatea Comisiilor judeţene de cadre şi a Municipiului Bucureşti.

    Art.87
    Comisia Naţională de Cadre îşi desfăşoară activitatea în baza propriului regulament de funcţionare, aprobat de Consiliul Naţional al O.T.R.M.
    Art.88
    Preşedintele organizaţiei este Preşedintele Comisiei Naţionale de Cadre.

    CAPITOLUL V
    DEMOCRAŢIA INTERNĂ

    SECŢIUNEA I
    PRINCIPII FUNDAMENTALE

    Art.89
    Activitatea internă a O.T.R.M. se bazează pe următoarele principii generale:
    libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare a fiecărui membru în interiorul organizaţiei;
    egalitatea tuturor membrilor în privinţa accesului la orice funcţie pe baza valorii individuale;
    democraţia internă prin adoptarea deciziilor în baza voturilor liber exprimate;
    solidaritatea membrilor în toate activităţile organizaţiei;
    unitatea organizaţiei prin toate acţiunile membrilor săi;
    disciplina şi responsabilitatea membrilor în respectarea şi aplicarea deciziilor adoptate;
    fermitatea în privinţa apărării Doctrinei Naţionale şi a Programului politic al P.R.M.;
    Art.90
    Între nivelurile organizatorice ale O.T.R.M. sunt stabilite relaţii de ierarhie, fiecare organizaţie având autonomie în cadrul competenţelor statutare şi organizatorice.
    Art.91
    Alegerea forurilor de conducere ale organizaţiei de la toate nivelurile se face prin vot secret.
    Art.92
    Membrii de drept ai forurilor de conducere teritoriale, judeţene şi naţionale, îşi pierd această calitate în momentul înlocuirii din funcţia care i-a acordat acest drept. Locul vacant va fi ocupat imediat de înlocuitorul acestuia în funcţia respectivă, după caz.
    Art.93
    In cazul in care persoanele alese in functii de conducere la municipii si orase sunt alese in functii similare si la nivel judetean, ele vor renunta la functiile de la nivel inferior, urmand ca in locul lor se fie alesi alti membrii din conducerea filialelor respective.
    Art.94
    Sanctionarea unui membru O.T.R.M. nu poate fi hotarata decat in baza prevederilor prezentului Statut si cu asigurarea dreptului persoanei in cauza de a participa la dezbaterea care are ca scop aceasta sanctionare.

    SECŢIUNEA II
    PROCEDURI SPECIFICE ALEGERILOR

    Art.95
    La nivel local, teritorial şi judeţean, pentru alegerea Biroului de conducere sau a Consiliului, după caz, Adunarea Generală sau Conferinţa organizaţiei teritoriale sau judeţene desemnează prin vot, dintre membrii săi sau dintre delegaţi, o comisie de propuneri alcătuită din 3 – 5 membri, care aleg dintre ei preşedintele comisiei.
    Comisia va prezenta Adunării Generale sau, după caz, Conferinţei propunerile de candidaţi, conform numărului de membri stabilit de Biroul executiv al Consiliului judeţean, în funcţie de mărimea organizaţiei respective.
    Membrii Adunării generale sau delegaţii la Conferinţă pot să propună candidaţi sau să îşi depună propria candidatură, în situaţia în care nu au fost nominalizaţi de către Comisia de propuneri.
    Propunerile comisiei cât şi cele exprimate în Adunarea Generală sau Conferinţă vor fi înscrise nominal pe buletinul de vot, supuse aprobării Adunării Generale sau Conferinţei prin vot secret şi adoptate cu votul majoritar al membrilor sau delegaţilor prezenţi.
    Candidaţii sunt aleşi membri în Biroul de conducere sau în Consiliu, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite, în limita numărului de membri stabilit.
    Art.96
    Preşedintele organizaţiei teritoriale sau judeţene este ales direct de Conferinţa organizaţiei teritoriale sau de Conferinţa judeţeană, prin vot secret, cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi.
    Pentru funcţia de preşedinte delegaţii pot face propuneri sau se pot autopropune candidaţi la această funcţie. Candidaţii propuşi trebuie să accepte în mod explicit candidatura.
    Candidaţii se înscriu nominal, pe buletinul de vot, în ordinea depunerii candidaturii.
    Este ales preşedinte candidatul care a obţinut votul majorităţii simple a delegaţilor prezenţi.
    În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate de delegaţii prezenţi se organizează un nou tur de scrutin la care vor participa primii doi candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Este ales în funcţia de preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor exprimate.
    Art.97
    La nivel judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti, Comisia de propuneri stabileşte candidaturile nominale ale membrilor Comisiei de Control şi Arbitraj.
    Procedura de alegere a membrilor comisiei este similară celei prevăzută alegerii membrilor Consiliului judeţean.
    Art.98
    Biroul executiv al organizaţiei teritoriale, judeţene sau a Municipiului Bucureşti este ales pe funcţii, prin depunere de candidaturi dintre membrii Consiliului.
    Un membru al Consiliului nu îşi poate depune candidatura decât pentru o singură funcţie.
    Candidaţii se înscriu nominal, pe buletinul de vot, separat pentru fiecare funcţie, în ordinea depunerii candidaturii.
    Candidatul care a obţinut votul majorităţii simple a membrilor Consiliului este ales în funcţia pentru care a candidat.
    În cazul în care, pentru o anumită funcţie, nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate se organizează un nou tur de scrutin la care vor participa primii doi candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Este ales în funcţie candidatul care a obţinut majoritatea voturilor exprimate.
    Art.99
    Candidaţii pentru funcţia de Preşedinte şi pentru funcţia de membru al Consiliului organizaţiei teritoriale vor fi înscrişi pe acelaşi buletin de vot, în patrulatere diferite.
    Candidaţii pentru funcţia de Preşedinte, funcţia de membru al Consiliului judeţean sau al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru comisiile de control şi arbitraj vor fi înscrişi pe acelaşi buletin de vot, în patrulatere diferite.
    Art.100
    La nivel naţional, pentru alegerea Consiliului Naţional, Conferinţa Naţională a organizaţiei desemnează prin vot, dintre delegaţi, o comisie de propuneri alcătuită din 7–15 membri, care aleg dintre ei preşedintele comisiei.
    Comisia va prezenta Conferinţei Naţionale propunerile de candidaţi.
    Propunerile comisiei vor fi înscrise nominal pe buletinul de vot, supuse aprobării Conferinţei Naţionale prin vot secret şi adoptate cu votul majoritar al delegaţilor prezenţi.
    Candidaţii sunt aleşi membri în Consiliul Naţional, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite, în limita numărului de membri stabilit.
    Dintre membrii Consiliului Natipnal sunt alesi membrii Comitetului Director, prin votul secret al Consiliului National, in limita numarului de membrii stabilit de Conferinta Nationala, cu respectarea procedurii prevazute la art. 101 (4).
    Art.101
    Preşedintele O.T.R.M. este ales direct de Conferinţa Naţională, prin vot secret, cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi.
    Candidaţii se înscriu nominal, pe buletinul de vot, în ordinea depunerii candidaturii.
    Este ales Preşedinte candidatul care a obţinut votul majorităţii simple a delegaţilor prezenţi la Conferinţă.
    În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate de delegaţii prezenţi se organizează un nou tur de scrutin la care vor participa primii doi candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Este ales în funcţia de Preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor exprimate.
    Art.102
    Comisia de propuneri stabileşte candidaturile nominale ale membrilor Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj
    Procedura de alegere a membrilor comisiei este similară celei prevăzută alegerii membrilor Consiliului Naţional.
    Art.103
    Biroul Permanent este ales pe funcţii, prin vot secret, prin depunere de candidaturi dintre membrii Comitetului Director;
    Un membru al Comitetului Director nu îşi poate depune candidatura decât pentru o singură funcţie;
    Candidaţii se înscriu nominal, pe buletinul de vot, separat pentru fiecare funcţie, în ordinea depunerii candidaturii;
    Candidatul care a obţinut votul majorităţii simple a membrilor Consiliului Naţional este ales în funcţia pentru care a candidat;
    În cazul în care, pentru o anumită funcţie, nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate se organizează un nou tur de scrutin la care vor participa primii doi candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Este ales în funcţie candidatul care a obţinut majoritatea voturilor exprimate.
    Art.104
    Candidaţii pentru funcţia de membru al Consiliului Naţional şi pentru Comisia Naţională de Control şi Arbitraj vor fi înscrişi pe acelaşi buletin de vot, în patrulatere diferite.



    Art.105
    Sub sancţiunea nulităţii, lucrările Adunărilor Generale şi Conferinţelor de alegeri se desfăşoară în prezenţa reprezentanţilor forurilor de conducere faţă de care se subordonează direct.
    Reprezentanţii forurilor de conducere prevăzuţi la alin.(1) verifică acreditările membrilor sau delegaţilor, soluţionează contestaţiile la operaţiunile anterioare votării, asigură respectarea Statutului şi conduc lucrările.
    Art.106
    În vederea constatării îndeplinirii normelor statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Conferinţele teritoriale şi judeţene sau la Conferinţa Naţională a O.T.R.M. se constituie comisii de validare la nivelul Conferinţelor, respectiv a Conferinţei Naţionale.
    Comisiile de validare sunt alcătuite din 3–7 membri, aleşi dintre delegaţi şi îşi desemnează dintre aceştia un preşedinte.
    Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar al întrunirii şi prezintă Conferinţelor şi, respectiv, Conferinţei Naţionale raportul acesteia
    Art.107
    În vederea stabilirii rezultatului alegerilor, se aleg comisii de numărare a voturilor la nivelul Adunărilor generale, al Conferinţelor şi al Conferinţei Naţionale, din rândul membrilor sau delegaţilor care nu şi-au depus candidatura pentru nici una dintre funcţiile care fac obiectul alegerilor
    Comisiile de numărare a voturilor sunt alcătuite din 3–7 membrii şi îşi desemnează dintre aceştia un preşedinte.
    Comisia de numărare a voturilor centralizează voturile obţinute de fiecare candidat în parte şi îşi prezintă raportul Adunării generale, Conferinţei sau Conferinţei Naţionale.
    Raportul comisiei de numărare a voturilor cuprinde în mod obligatoriu: numărul total al voturilor, numărul total al voturilor valabil exprimate, numărul total al voturilor anulate, numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat şi nominalizează candidaţii care au fost aleşi.
    Art.108
    În vederea întocmirii procesului-verbal al Adunărilor generale, al Conferinţelor şi al Conferinţei Naţionale, se aleg Secretariate, din rândul membrilor sau delegaţilor, alcătuite din 3 – 5 membri.

    SECŢIUNEA III
    CANDIDATURI

    Art.109
    Membrii O.T.R.M. pot candida pentru oricare dintre funcţiile de conducere ale organizaţiei de la toate nivelurile, în condiţiile prevederilor prezentului Statut.
    Pentru a menţine competiţia valorică în interiorul organizaţiei, se recomandă existenţa a minim două candidaturi pentru fiecare funcţie.
    Art.110
    Pentru funcţia de Preşedinte al organizaţiilor teritoriale, candidaţii trebuie să fie minim absolvenţi de studii medii şi să aibă vechime în O.T.R.M. de cel puţin un an. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiilor judeţene, candidaţii trebuie să fie absolvenţi de studii superioare sau să fie studenţi în cadrul unor instituţii de învăţământ superior şi să aibă o vechime de cel puţin 2 ani în O.T.R.M.;
    Dispense de la aceste condiţii se acordă de către Biroul executiv judeţean, respectiv de către Biroul Permanent al O.T.R.M.

    CAPITOLUL VII
    ORGANIZAŢII SUBORDONATE

    SECŢIUNEA I
    MIŞCAREA STUDENŢEASCĂ ROMÂNIA MARE

    Art.111
    Mişcarea Studenţească România Mare(M.S.R.M.) îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului propriu adoptat de Convenţia Naţională şi aprobat de Comitetul Director al O.T.R.M.
    Art.112
    Mişcarea Studenţească România Mare(M.S.R.M) este constituită din membrii O.T.R.M. care sunt studenţi sau urmează cursuri postuniversitare.
    Art.113
    La nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti se pot constitui filiale ale M.S.R.M., din care fac parte membrii O.T.R.M., studenţi sau care urmează cursuri postuniversitare în instituţii de învăţământ superior din raza judeţului, respectiv a Municipiului Bucureşti.
    Art.114
    Mişcarea Studenţească România Mare(M.S.R.M) adoptă Programul Naţional de Acţiune, aprobat de Comitetul Director al O.T.R.M.
    Art.115
    M.S.R.M. acţionează pentru aplicarea obiectivelor Programului politic al Partidului România Mare şi urmăreşte iniţierea şi organizarea de manifestări specifice vieţii studenţeşti.
    Art.116
    Membrilor M.S.R.M., care sunt excluşi sau care demisionează din P.R.M. sau din O.T.R.M., le este retrasă calitatea de membru al M.S.R.M.

    SECŢIUNEA II
    ASOCIAŢIA ELEVILOR ROMÂNIA MARE

    Art.117
    Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului propriului adoptat de Convenţia Naţională şi aprobat de Comitetul Director al O.T.R.M.
    Art.118
    Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) este constituită din membrii O.T.R.M. care sunt elevi. Conform legii, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani membrii A.S.R.M. nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid.
    Art.119
    La nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti se pot constitui filiale ale A.E.R.M., din care fac parte membrii O.T.R.M. elevi care urmează cursuri în unităţi de învăţământ preuniversitar din raza judeţului, respectiv a Municipiului Bucureşti.
    Art.120
    Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) adoptă Programul Naţional de Acţiune, aprobat de Comitetul Director al O.T.R.M.
    Art.121
    A.E.R.M. acţionează pentru aplicarea obiectivelor Programului politic al Partidului România Mare şi urmăreşte iniţierea şi organizarea de manifestări specifice elevilor.
    Art.122
    Membrilor A.E.R.M., care sunt excluşi sau care demisionează din P.R.M. sau din O.TR.M., le este retrasă calitatea de membru al A.E.R.M.

    CAPITOLUL IX
    PATRIMONIUL ŞI SURSELE DE FINANŢARE

    SECŢIUNEA I
    ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI

    Art.123
    Patrimoniul O.T.R.M. este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile, necesare realizării activităţilor specifice, aflate în administrarea sa sau dobândite sub orice formă, în condiţiile legii.
    Art.124
    Administrarea patrimoniului, eficienţa şi oportunitatea cheltuielilor sunt decise de Biroul Permanent al organizaţiei şi de Birourile executive ale organizaţiilor teritoriale, judeţene şi ale municipiului Bucureşti, cu respectarea legislaţiei în vigoare, în baza prevederilor prezentului Statut şi a hotărârilor forurilor naţionale de conducere ale O.T.R.M. şi P.R.M.
    Biroul Permanent al O.T.R.M. elaborează normele privind realizarea şi utilizarea veniturilor financiare.
    Art.125
    Activitatea financiar-contabilă, la toate nivelurile, este supusă verificării comisiilor judeţene de control şi arbitraj, Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj şi Comisiei Naţionale de Control Financiar a P.R.M..
    Art.126
    Trezorierul organizaţiei coordonează activitatea departamentului financiar-contabil şi a casierilor organizaţiilor judeţene, teritoriale sau locale şi propune conducerii organizaţiei soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare.

    SECŢIUNEA II
    SURSE DE FINANŢARE

    Art.127
    Sursele de finanţare ale organizaţiei sunt:
    contribuţii ale membrilor O.T.R.M.;
    donaţii;
    subvenţii de la bugetul de stat acordate de conducerea P.R.M., în condiţiile legii.
    Art.128
    Operaţiunile de încasări şi plăti ale organizaţiei se efectuează prin conturi în lei şi în valută deschise la unităţi bancare cu sediul în România, potrivit legii
    CAPITOLUL X
    DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

    SECŢIUNEA I
    PUBLICAŢIILE P.R.M. ŞI RELAŢIILE CU MASS-MEDIA

    Art.129
    În vederea realizării unei legături permanente cu tinerii şi pentru promovarea imaginii sale şi a Partidului România Mare, O.T.R.M. poate edita, realiza şi difuza publicaţii proprii sau alte materiale de propagandă şi cultură politică, la nivel naţional, judeţean sau local.

    Art.130
    Publicaţiile O.T.R.M. trebuie să exprime punctele de vedere ale O.T.R.M. şi să reprezinte opinia politică a P.R.M.
    Art.131
    Pentru promovarea obiectivelor şi a imaginii O.T.R.M. în mass-media Birourile executive de la nivel teritorial şi judeţean, precum şi Biroul Permanent al O.T.R.M. organizează periodic conferinţe de presă şi desemnează dintre membri săi un responsabil pentru relaţia cu mass-media.

    SECTIUNEA III
    DISTINCŢII ŞI RECOMPENSE
    Art.132
    Pentru desfăşurarea unei activităţi deosebite sau îndelungate în O.T.R.M.,la toate nivelurile, membrii organizaţiei pot primi distincţii sau pot fi recompensaţi.
    Normele de acordare a distincţiilor sau recompenselor O.T.R.M. sunt stabilite de Comitetul Director al organizaţiei.
    Art.133
    Pentru merite deosebite la dezvoltarea Organizaţiei de Tineret România Mare, la nivel naţional, poate fi acordat titlul de Preşedinte de Onoare. Titlul se acordă de Conferinţa Naţională a O.T.R.M.

    SECŢIUNEA III

    ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

    Art.134
    Organizaţia de Tineret România Mare îşi poate înceta activitatea prin:
    autodizolvare, hotărâtă de Conferinţa Naţională a organizaţiei;
    dizolvare, pronunţată de Congresul Partidului România Mare.

    SECŢIUNEA IV
    ALTE DISPOZITII

    Art.135
    Sediul central al Organizaţiei de Tineret România Mare se află în Municipiul Bucureşti, sector 1, strada George Clemenceau nr. 9B.
    Art.136
    Forurile de conducere ale organizaţiei, la nivel teritorial, judeţean sau naţional pot constitui sau participa la diferite forme de asociere cu formaţiuni nepartinice de tineret, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.
    Art.137
    Prezentul Statut intră în vigoare la data adoptării lui de către Conferinţa Naţională a Organizaţiei de Tineret România Mare. De la această dată Statutul anterior al O.T.R.M. îşi încetează valabilitatea.

    ÎNSEMNULORGANIZAŢIEI DE TINERET ROMÂNIA MARE - VULTURUL CRUCIAT

    “Vulturul cruciat” sau “aquila valachica” reprezintă în heraldica veche simbolul suveranităţii şi independenţei Ţării Româneşti. Pentru prima dată apare ca însemn heraldic în anul 1508, în timpul domniei lui Radu cel Mare şi se generalizează după anul 1517, în timpul domniei lui Neagoe Basarab şi, ulterior, în timpul domniei lui Matei Basarab. În epoca brâncovenească simbolul îşi păstrează valenţele, iar la sfârşitul secolului al XVIII – lea lupta pentru redeşteptarea naţională a readus în prim plan imaginea maiestoasă a vulturului, ca simbol al continuităţii şi lat
    avatar
    Admin
    Admin

    Mesaje : 40
    Data de înscriere : 13/02/2012
    Localizare : ROMANIA MARE

    Asociatia de elevi Romania Mare - AERM !

    Mesaj  Admin la data de Sam Feb 18, 2012 4:31 am

    Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului propriului adoptat de Convenţia Naţională şi aprobat de Comitetul Director al O.T.R.M.

    Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) este constituită din membrii O.T.R.M. care sunt elevi. Conform legii, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani membrii A.E.R.M. nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid.

    La nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti se pot constitui filiale ale A.E.R.M., din care fac parte membrii O.T.R.M. elevi care urmează cursuri în unităţi de învăţământ preuniversitar din raza judeţului, respectiv a Municipiului Bucureşti.

    Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) adoptă Programul Naţional de Acţiune, aprobat de Comitetul Director al O.T.R.M.

    A.E.R.M. acţionează pentru aplicarea obiectivelor Programului politic al Partidului România Mare şi urmăreşte iniţierea şi organizarea de manifestări specifice elevilor.
    Membrilor A.E.R.M., care sunt excluşi sau care demisionează din P.R.M. sau din O.TR.M., le este retrasă calitatea de membru al A.E.R.M.

    http://www.partidulromaniamare.ro/organizatia-de-tineret-romania-mare/asociatia-de-elevi-romania-mare.html
    avatar
    Admin
    Admin

    Mesaje : 40
    Data de înscriere : 13/02/2012
    Localizare : ROMANIA MARE

    Mişcarea Studenţească România Mare - M.S.R.M. !

    Mesaj  Admin la data de Sam Feb 18, 2012 4:37 am

    Capitolul I – DISPOZIŢII GENERALE

    Art. 1 - Numele organizaţiei care funcţionează după prezentul statut este ,,Mişcarea Studenţească România Mare”, denumită pe scurt, M.S.R.M..

    Art. 2 - M.S.R.M. este constituită şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor art. 111 – art. 116 din Statutul Organizaţiei de Tineret România Mare (O.T.R.M.).

    Art. 3 - Însemnul M.S.R.M. este Vulturul Cruciat Brâncovenesc aşezat pe o carte deschisă, având în cioc o pană de scris (anexă).

    Art. 4 - M.S.R.M. este o organizaţie studenţească cu caracter politic ce funcţionează în cadrul Partidului România Mare (P.R.M.) şi se subordonează direct şi nemijlocit structurilor de conducere la nivel central şi local ale partidului.

    Art. 5 - M.S.R.M. îşi propune să militeze pentru promovarea în rândurile studenţilor a ideilor şi doctrinei P.R.M., pentru asigurarea protecţiei sociale, a libertăţilor şi drepturilor individuale şi colective ale acestora.

    Art. 6 - M.S.R.M. are ştampilă şi însemne proprii.

    Art. 7 - Sediul central al M.S.R.M. este stabilit de către Biroul Executiv al M.S.R.M..

    Art. 8 - M.S.R.M. se declară deschisă relaţiilor cu toate organizaţiile studenţeşti, atât din ţară cât şi din străinătate, în măsura în care acestea respectă Constituţia şi legile Ţării.


    Capitolul II – MEMBRII M.S.R.M.

    Art. 9 - Poate deveni membru al M.S.R.M. orice tânăr român sau de altă naţionalitate, membru sau simpatizant al Partidului România Mare, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, care studiază în instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare, în ţară sau peste hotare.

    Art. 10 - Persoanele care sunt absolvente ale unui instituţii de învăţământ superior pot rămâne membrii ai M.S.R.M. încă 3 ani de la absolvire, dar nu să nu depăşească vârsta de 30 ani.

    Art. 11 - 1. Înscrierea în M.S.R.M. se face pe baza unei adeziuni scrise, depusă personal de către solicitant la sediul M.S.R.M. din oraşul unde îşi efectuează studiile şi este aprobată de conducerea locală a M.S.R.M..
    2. Nu pot face parte din M.S.R.M., persoane care au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, sancţionate prin hotărâri judecătoreşti definitive.

    Art. 12 - 1. Calitatea de membru M.S.R.M. se poate pierde prin: retragere, radiere sau excludere.
    2. Retragerea are loc în baza depunerii în scris a cererii de către membru.
    3. Radierea unui membru se face ca urmare a constatării neîndeplinirii condiţiilor care au stat la baza obţinerii calităţii de membru al M.S.R.M..
    4. Excluderea este propusă de către liderul local al M.S.R.M. şi este supusă spre aprobare Biroului Executiv al M.S.R.M., în următoarele cazuri:
    a) pentru desfăşurarea unor activităţi necorespunzătoare în raport cu calitatea de membru al M.S.R.M.;
    b) pentru încălcarea dispoziţiilor prezentului statut;
    c) pentru inactivitate prelungită şi nemotivată;
    d) în urma pierderii calităţii de student, înainte de absolvire;
    5. În cazul în care subiectul radierii sau excluderii este liderul local al M.S.R.M., propunerea sancţiunii poate fi făcută de orice membru al organizaţiei respective, urmând apoi a fi analizată de Biroul Executiv al M.S.R.M..
    6. În cazul în care subiectul radierii sau excluderii este un membru al Biroului Executiv al M.S.R.M., decizia privind pierderea calităţii de membru se aprobă numai cu votul a 6 membri.

    Art. 13 - Demisiile din funcţiile de conducere, fiind o expresie liber exprimată a persoanei în cauză, nu se supun discutării. Aceste demisii au efect imediat.

    Art. 14 - 1. În cazurile prevăzute la art. 12, se pot depune contestaţii, în termen de 15 zile de la luarea la cunoştiinţă a deciziei de pierdere a calităţii de membru, la Comisia Naţională de Integritate şi Arbitraj a M.S.R.M..
    2. Comisia Naţională de Integritate şi Arbitraj a M.S.R.M.. este aleasă de Convenţia Naţională şi îşi desfăşoară activitatea după Regulamentul Propriu, aprobat de Biroul Executiv al M.S.R.M..

    Art. 15 - Membrii M.S.R.M. au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în conducerea M.S.R.M., să-şi exprime în mod liber opiniile, să fie informaţi permanent asupra activităţiilor şi să participe fără îngrădire la acestea.

    Art. 16 - Membrii M.S.R.M. au obligaţia să respecte prevederile statutului M.S.R.M. şi să servească, în toate împrejurările şi prin toate faptele lor, interesele naţionale, independenţa, suveranitatea şi integritatea României, să militeze constant pentru realizarea programului P.R.M..

    Capitolul III – CONDUCEREA NAŢIONALĂ A M.S.R.M.

    Art. 17 - Convenţia Naţională a M.S.R.M.
    Convenţia Naţională a M.S.R.M. este forul suprem de conducere al M.S.R.M. care se întruneşte o dată la 4 ani sau ori de câte ori este necesar.

    Art. 18 - 1. Convenţia Naţională este formată din delegaţii desemnaţi de centrele universitare unde M.S.R.M. este constituită.
    2. Convenţia Naţională are următoarele atribuţii:
    a) Alege liderul M.S.R.M.;
    b) Alege Biroul Executiv al M.S.R.M.;
    c) Ia în discuţie şi validează măsurile luate de către structurile locale de conducere, de Biroul Executiv al M.S.R.M. şi de către Liderul M.S.R.M.;
    d) Adoptă Statutul şi Programul M.S.R.M.;
    e) Decide asupra modificărilor din Statutul şi Programul M.S.R.M.;
    f) Ia la cunoştiinţă de deciziile Comisiei Naţionale de Control şi Arbitraj a O.T.R.M. în cazul conetstaţiilor depuse de către membrii excluşi.
    3. Convenţia Naţională a M.S.R.M. este convocată de Biroul Executiv al M.S.R.M., de Liderul M.S.R.M. sau la cererea a 2/3 din centrele universitare.

    Art. 19 - Biroul Executiv al M.S.R.M.
    1. Biroul Executiv al M.S.R.M. coordonează întreaga activitate a M.S.R.M. între două Convenţii Naţionale.
    2. Este format din: lider, vice-lider, secretar şi 10 membri.
    3. Biroul Executiv al M.S.R.M. se întruneşte, în mod ordinar, o dată la 3 luni.
    4. Convocarea extraordinară a Biroului Executiv al M.S.R.M. se poate face de către Liderul M.S.R.M. sau de către 6 din membrii acestuia.
    5. Biroul Executiv al M.S.R.M. ia în discuţie şi validează măsurile luate şi propunerile făcute de lider, vice-lider sau liderii centrelor universitare.

    Art. 20 - Liderul M.S.R.M.
    1. Liderul M.S.R.M. coordonează întreaga activitate a M.S.R.M. în spiritul Statutului P.R.M., OT.R.M şi M.S.R.M., Doctrinei Naţionale, a Programului politic al O.T.R.M. şi al Programului M.S.R.M..
    2. Liderul M.S.R.M. este ales pe o perioadă de 4 ani de către Convenţia Naţională şi are următoarele atribuţii:
    a) Asigură conducerea operativă a M.S.R.M. între două şedinţe ale Biroului Executiv al M.S.R.M.;
    b) Reprezintă M.S.R.M. în relaţiile cu O.T.R.M. şi P.R.M. cât şi în relaţiile cu alte organizaţii sau structuri politice sau neguvernamentale din ţară şi din străinătate;
    c) face declaraţii şi adoptă poziţii politice în numele M.S.R.M.;
    d) Pune în aplicare măsuri şi propuneri venite din teritoriu, urmând ca, ulterior, să fie supuse aprobării Biroului Executiv al M.S.R.M. şi Convenţiei Naţionale a M.S.R.M.;

    Art. 21 - Vice-liderul M.S.R.M.
    1. Vice-liderul M.S.R.M. este ales de către Biroul Executiv al M.S.R.M. dintre membri acestuia.
    2. Procedurile de desfăşurare a alegerilor vice-liderului sunt stabilite în cadrul Biroului Executiv al M.S.R.M..
    3. Vice-liderul preia atribuţiile liderului în cazul în care acesta este suspendat, îşi pierde funcţia sau este în imposibilitate de a-şi exercita prerogativele.
    4. Vice-liderul realizează permanent legătura între Liderul M.S.R.M. şi liderii centrelor universitare.

    Art. 22 - Secretarul M.S.R.M.
    1. Secretarul M.S.R.M. este ales obligatoriu dintre membrii Centrului Universitar unde este stabilit sediul central al M.S.R.M..
    2. Secretarul are în subordine un secretariat care are sarcina de a aduce la îndeplinire deciziile luate de către lider.
    3. Secretariatul M.S.R.M. funcţionează după un regulament propriu, care este aprobat de către Biroul Executiv al M.S.R.M..

    Capitolul IV – CONDUCEREA LOCALĂ A M.S.R.M.

    Art. 23 - Conducerea locală a M.S.R.M. este asigurată de liderii pe centre universitare, liderii pe universităţi şi liderii pe facultăţi.

    Art. 24 - Liderii pe facultăţi sunt aleşi direct de către studenţii – membrii ai M.S.R.M. din facultăţile respective.

    Art. 25 - Liderii pe universităţi sunt aleşi direct de către liderii pe facultăţiile din universitatea respectivă.

    Art. 26 - Liderii pe facultăţi şi liderii pe universităţi se constituie in Convenţia Locală a M.S.R.M. pentru centrul universitar respectiv.

    Art. 27 - 1. Convenţia Locală a M.S.R.M. se întruneşte lunar, sau ori de câte ori este necesar.
    2. Are următoarele atribuţii:
    a) Alege Liderul M.S.R.M. pe centrul universitar;
    b) Răspunde direct, în faţa Biroului Executiv şi a Liderului M.S.R.M, cu care are obligaţia să menţină permanent legătura.
    3. Convenţia Locală a M.S.R.M. se întruneşte pentru alegeri o dată pe an.

    Capitolul V – ACTIVITATEA M.S.R.M.

    Art. 28 - Activitatea M.S.R.M. constă în dezvoltarea unor programe politice, culturale, sociale şi de petrece a timpului liber, sau în realizarea unor manifestări care să abordeze, prin conţinutul lor, problemele specifice vieţii studenţeşti.

    Art. 29 - M.S.R.M. are autonomie în desfăşurarea activităţilor sale, preocupându-se constant pentru obţinerea fondurilor materiale şi financiare necesare derulării în bune condiţii a programelor sale.

    Art. 30 - M.S.R.M. va colabora la toate nivelele cu O.T.R.M. pentru informare şi sprijin reciproc, cu scopul realizării unor programe comune, dar şi pentru o mai bună coordonare a strategiei de relaţii în cadrul structurilor asociative de tineret, naţionale şi internaţionale.

    Capitolul VI – PATRIMONIUL ŞI SURSELE DE FINANŢARE ALE M.S.R.M.

    Art. 31 - Patrimoniul M.S.R.M. este alcătuit din mijloacele materiale şi financiare obţinute prin contribuţiile membrilor săi, donaţii, subvenţii, legate sau alte activităţi desfăşurate în condiţiile legii.

    Art. 32 - Administrarea patrimoniului, eficienţa şi oportunitatea cheltuielilor sunt decise de Biroul Executiv al M.S.R.M.., urmând ca activitatea financiar-contabilă, la toate nivelurile, să fie supusă verificării Biroului Permanent al O.T.R.M..

    Capitolul VII – DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

    Art. 33 - M.S.R.M. îşi poate înceta activitatea prin:
    a) autodizolvare, hotărâtă de Convenţia Naţională a M.S.R.M.;
    b) dizolvare, hotărâtă de Conferinţa Naţională a O.T.R.M.;
    c) dizolvare, pronunţată de Congresul Partidului România Mare.

    Art 34 - Prezentul Statut intră în vigoare la data adoptării lui de către Convenţia Naţională M.S.R.M.. De la această dată Statutul anterior al M.S.R.M. îşi încetează valabilitatea.

    Art. 35 - Prezentul Statut se completează cu prevederile Statutului O.T.R.M. şi ale Statutului P.R.M..

    http://www.partidulromaniamare.ro/organizatia-de-tineret-romania-mare/miscarea-studenteasca-romania-mare/94-statutul-msrm.html

    Continut sponsorizat

    Re: OTRM, Asociatia de Elevi Romania Mare si Miscarea Studenteasca Romania Mare !

    Mesaj  Continut sponsorizat


      Acum este: Joi Noi 23, 2017 6:52 am